Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile de credit suveran ale României la nivelul BBB-/A-3, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, în valută și monedă locală. Cu toate acestea, perspectiva rămâne negativă, indicând un risc crescut de retrogradare.
Decizia reflectă incertitudinile cu privire la capacitatea României de a continua consolidarea finanțelor publice și de a diminua deficitul extern în următoarele 6-12 luni. Conform agenției, țara este vulnerabilă la modificări ale încrederii investitorilor, din cauza necesităților mari de finanțare externă și a proporției semnificative a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală, conform Ziarului Financiar.
S&P avertizează că România ar putea fi retrogradată dacă blocajul politic se prelungește sau dacă noul guvern nu reușește să reducă deficitul fiscal până în 2027. De asemenea, o eventuală întârziere sau pierdere a fondurilor europene în perioada 2026-2027 ar putea influența creșterea economică și ar îngreuna procesul de ajustare fiscală.
În ciuda riscurilor, ratingul a fost menținut deoarece S&P se așteaptă ca principalele partide politice să continue să susțină măsuri de consolidare fiscală în acest an și în anul următor, inclusiv adoptarea unui buget considerat credibil pentru 2027. Agenția preconizează, de asemenea, că România va atrage cea mai mare parte din fondurile europene disponibile, echivalente cu până la 3,5% din PIB.
Totuși, raportul subliniază mai multe vulnerabilități: potențiala stagnare economică în 2026, pe fondul ajustărilor fiscale și al inflației ridicate, fragmentarea politică care ar putea afecta disciplina bugetară, necesitățile ridicate de finanțare externă – aproximativ 18% din PIB – și presiuni inflaționiste care restrâng spațiul de relaxare a politicii monetare.
S&P menționează și instabilitatea politică recentă, după dizolvarea guvernului de reformă pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură. Agenția se așteaptă ca un nou executiv să fie constituit în următoarele săptămâni, fie prin refacerea coaliției, posibil cu un premier tehnocrat, fie printr-un guvern minoritar susținut punctual în Parlament.
Pe plan fiscal, deficitul României a scăzut anul trecut și în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB în T1, aproape la jumătate față de anul anterior. Cu toate acestea, S&P prognozează pentru întregul an un deficit de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai mari din regiunea EMEA.
România ar urma să beneficieze de aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, inclusiv 10,7 miliarde de euro prin PNRR. Deblocarea acestor sume depinde, însă, de implementarea reformelor, inclusiv în domeniul salarizării publice și al administrației.
Agenția estimează că economia României ar putea stagnă în 2026, după care ar urma o revenire la o creștere de 2,5% în 2027. Consumul privat este influențat de consolidarea fiscală și de inflația ridicată, care a atins 10,7% în aprilie, însă investițiile publice sprijinite de fonduri europene ar putea preveni o recesiune.
