Un nou document relevă că Europa ar putea aborda actuala criză energetică prin măsuri care ar putea prelungi dependența de combustibilii fosili. România este inclusă printre țările în care investițiile semnificative în gaze naturale ridică întrebări cu privire la direcția pe termen lung.
Analiza realizată de organizația Beyond Fossil Fuels și citată de Euronews indică faptul că națiunile europene pregătesc aproape 60 de gigawați de noi capacități de producție a energiei pe bază de gaze naturale. Autorii susțin că aceste proiecte ar putea consuma anual în jur de 28 de miliarde de metri cubi de gaz, menținând astfel dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili pentru multe decenii.
Raportul a fost emis într-un context în care prețurile gazelor au crescut semnificativ după conflictul dintre Iran și Statele Unite, iar stocurile europene erau deja mai scăzute decât în anii anteriori. Autorii trag un semnal de alarmă că populația și companiile continuă să suporte costuri mari la energia consumată, în timp ce investițiile în noi centrale pe gaz ar putea agrava vulnerabilitatea la viitoare fluctuații de preț.
Documentul menționează România ca una dintre țările unde intervenția statului în sectorul gazelor naturale influențează alegerile energetice. Autorii subliniază proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, despre care se estimează că va dubla volumul de gaze produs de România odată cu intrarea sa în funcțiune. De asemenea, raportul face referire la centrala pe gaz de la Mintia, care va deveni cea mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Conform analizei, există totuși întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung a unor astfel de investiții, având în vedere obiectivele Europei de reducere a emisiilor și de creștere a proporției energiei regenerabile.
Susținătorii noilor centrale afirmă că acestea sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic atunci când producția din surse regenerabile variază. Pe de altă parte, criticii argumentează că investițiile uriașe în gaz ar putea deveni active costisitoare înainte de a-și atinge durata de viață economică. Ei susțin că soluțiile bazate pe stocarea energiei în baterii, digitalizarea rețelelor și flexibilizarea consumului ar putea reprezenta alternative mai ieftine și mai puțin dependente de importurile de combustibili fosili.
Raportul îndeamnă liderii europeni să adopte o strategie clară pentru a reduce dependența structurală de petrol și gaze, în strânsă corelare cu stimularea investițiilor în energie regenerabilă, capacități de stocare și infrastructură electrică. Deși Comisia Europeană a avansat noi măsuri pentru consolidarea securității energetice, autorii studiului consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a elimina vulnerabilitatea Europei la volatilitatea piețelor de combustibili fosili.
