Microgliile, elemente fundamentale ale sistemului imunitar din creierul uman, necesită mulți ani pentru a ajunge la maturitate, ceea ce cercetătorii consideră a fi un aspect esențial al inteligenței noastre. Aceste celule, care constituie între 5% și 10% din totalul celular cerebral, nu doar apără împotriva infecțiilor și elimină neuronii deteriorați, dar au și un rol crucial în influențarea conexiunilor sinaptice în timpul dezvoltării neuronale.
Un studiu recent publicat în revista “Neuron” de către cercetătorii de la Institutul Zuckerman arată că microgliile umane evoluează semnificativ mai lent decât cele ale altor specii, precum șoarecii, unde procesul de maturizare durează doar câteva săptămâni. La oameni, acest proces se întinde pe o perioadă de patru până la opt ani, fapt ce ar putea explica abilitățile cognitive superioare ale speciei noastre.
Dr. Carlos Diaz-Salazar, cercetător principal al studiului, sugerează că această trăsătură distinctivă este legată de gena SRGAP2, care se găsește exclusiv în linia evolutivă umană. Cercetările asupra acestei gene sugerează că aceasta nu doar sporește numărul conexiunilor sinaptice, dar controlează și ritmul dezvoltării neuronale, creând o rețea cerebrală complexă și densă.
Descoperirea notabilă se leagă de faptul că SRGAP2 este de zece ori mai activă în microglie decât în neuroni, influențând sincronizarea dezvoltării lor și remodelarea circuitelor cerebrale. Această perioadă extinsă de evoluție permite formarea unor structuri cerebrale extrem de sofisticate, o caracteristică umană distinctivă care ar putea facilita diagnosticarea sau înțelegerea unor tulburări de neurodezvoltare.
Concluziile studiului sunt de o importanță vitală, deschizând noi oportunități pentru cercetarea științifică în domeniul neurodezvoltării, având potențialul de a oferi soluții la diverse afecțiuni și de a îmbunătăți înțelegerea a ceea ce face creierul uman atât de special.
