**Pierderea masei musculare datorată inactivității ar putea lăsa o „memorie moleculară” durabilă, conform unei cercetări recente.**
Atrofia musculară provocată de lipsa de mișcare poate începe surprinzător de repede, chiar și după câteva zile de odihnă la pat, o leziune sau limitarea mobilității. Pentru persoanele în vârstă, aceste intervale pot conduce la o deteriorare continuă: slăbiciune, recuperare lentă, pierderea autonomiei și un risc crescut de căderi sau internări în spital.
Un studiu recent publicat în revista *Advanced Science* arată că mușchii acumulează o formă de „memorie moleculară” a perioadelor de inactivitate, însă această memorie se manifestă diferit în funcție de vârstă. Cercetătorii au investigat efectele imobilizării repetate a membrilor inferiori la adulți tineri și au comparat datele cu un model animal (șobolani vârstnici).
**O spirală riscantă**
La tineri, fiecare etapă de neutilizare a provocat o pierdere similară a masei musculare. Cu toate acestea, la nivel molecular, al doilea episod a activat semne de protecție. Căile genetice legate de stresul oxidativ și mitocondrii (centralele energetice ale celulelor) au fost mai puțin afectate a doua oară, sugerând că mușchii tineri au învățat să devină mai rezistenți.
În cazul mușchilor vârstnici, răspunsul a fost contrar. Inactivitatea repetată a dus la o atrofie mult mai severă, o suprimare mai puternică a genelor implicate în metabolismul aerobic și activarea căilor de deteriorare a ADN-ului.
**„Mușchiul are o poveste“**
Aceste urme moleculare durabile explică de ce, pe măsură ce îmbătrânim, recuperarea forței devine tot mai provocatoare. În loc să se adapteze, mușchiul îmbătrânit „înregistrează” trauma inactivității ca pe o fragilitate suplimentară. „Mușchiul are o poveste” atât a forței, cât și a vulnerabilității, iar aceste memorii moleculare se pot acumula în timp, influențând modul în care corpul reacționează atunci când inactivitatea reapare,” explică dr. Adam P. Sharples, profesor la Școala Norvegiană de Științe ale Sportului.
Înțelegerea acestui mecanism este crucială pentru dezvoltarea unor strategii de recuperare personalizate, scrie SciTechdaily.
**Vă mai recomandăm să citiți și:**
– [Inteligența Artificială poate identifica semnele depresiei doar prin analiza mușchilor faciali](https://www.descopera.ro/dnews/20940915-inteligenta-artificiala-poate-detecta-semnele-depresiei-doar-prin-analizarea-muschilor-faciali)
– [Pilates: mitul mușchilor „lungi și supli”. Ce spune știința?](https://www.descopera.ro/stiinta/20872660-pilates-mitul-muschilor-lungi-si-supli-ce-spune-stiinta)
– [Ce poți face pentru a te face mai plăcut în rândul oamenilor? Folosește-ți mușchii feței!](https://www.descopera.ro/stiinta/20638537-ce-poti-face-ca-oamenii-sa-te-placa-mai-mult-foloseste-ti-muschii-fetei)
– [Somnul neregulat grăbește îmbătrânirea mușchilor și reduce forța fizică](https://www.descopera.ro/dnews/20897213-somnul-neregulat-accelereaza-imbatranirea-muschilor-si-reduce-forta-fizica)
