Fiecare persoană are o narațiune legată de furtuni, fie că a reușit să evite la limită o ploaie intensă, fie că grindina i-a provocat daune autoturismului. Și veștile recente nu sunt foarte îmbucurătoare: grindina deja se transformă, devenind mai amenințătoare.
Deși furtunile cu grindină nu sunt extrem de frecvente, ele pot cauza distrugeri semnificative. Două studii recente ilustrează modul în care grindina se transformă într-o lume în încălzire.
Un studiu publicat în Nature Climate Change sugerează că regiunile favorabile grindinei ar putea migra spre poli, pe măsură ce climatul se încălzește, iar în același timp, ar putea să se deplaseze ușor din vară în iarnă. Acest lucru ar putea însemna o creștere a grindinei în partea de nord a Europei, Canada, sud-estul Australiei și Insula de Sud a Noii Zeelande.
Un alt studiu, realizat de Shiyi Zhang de la Universitatea Peking (China), sugerează că grindina ar putea deveni chiar mai devastatoare.
Grindina se transformă. Cum devine aceasta mai amenințătoare datorită schimbărilor climatice?
Costurile sunt deja semnificative. În Australia, în 2025, grindina din New South Wales și Queensland a generat despăgubiri de 1,9 miliarde de dolari australieni, iar la nivel global furtunile severe generează pierderi în continuă creștere. O parte din aceste pierderi provine din expunerea crescută a populației și infrastructurii, dar există întrebarea: cât de mult contribuie schimbările climatice?
Grindina se dezvoltă în furtuni cu descărcări electrice, unde curenții ascendenți ridică aerul umed în atmosferă. Vaporii de apă se transformă în picături, care îngheață și se formează în jurul nucleelor de gheață. Pentru a ajunge la sol, grindina trebuie să fie susținută de curenți ascendenți puternici și să nu se topească în cădere, explică ScienceAlert.
Un alt element esențial este forfecarea vântului, care poate intensifica furtuna și sprijină dezvoltarea grindinei.
Schimbările climatice complică acest proces. O atmosferă mai caldă conține o umiditate mai mare, ceea ce poate provoca furtuni mai puternice și grindină mai mare. În același timp, temperaturile mai ridicate topesc grindina mai rapid, diminuând șansele ca aceasta să ajungă la sol. Prin urmare, efectele se contrazic: furtuni mai puternice, dar posibil mai puține evenimente de grindină la sol.
În general, cercetările sugerează că grindina ar putea deveni mai puțin frecventă, dar mai mare atunci când apare. Totuși, efectele variază regional.
Cum putem diminua efectele schimbărilor climatice asupra grindinei?
Modelele climatice nu pot simula direct fiecare furtună, astfel că…
