Agenția nu a mai primit semnale consistente de la sondă din decembrie anul trecut, când aceasta a avut o problemă majoră în timp ce se afla în spatele Planetei Roșii și a activat modul de siguranță.
În ciuda numeroaselor încercări de a restabili comunicarea, toate s-au soldat cu eșec, determinând decizia finală de a suspenda operațiunile. Sonda MAVEN, lansată în 2013, a cercetat Marte timp de 11 ani, depășind durata inițială estimată de un an cu un întreg deceniu.
Scopul său principal a fost să investigheze cum și de ce Marte își pierde atmosfera, iar rezultatele obținute au revoluționat teoriile noastre despre evoluția planetelor.
Fiindcă Marte nu dispune de un câmp magnetic global ca Pământul, vântul solar, constituit din particule electrice emise de Soare, atacă direct straturile superioare ale atmosferei marțiene, erodându-le în spațiu.
MAVEN a demonstrat că această pierdere de gaze este constantă, dar variază în funcție de anotimpurile marțiene și de poziția față de Soare.
Aceast proces devine extrem de intens în timpul furtunilor solare. Datele obținute au arătat că atunci când o ejecție de plasmă solară lovește planeta, rata de pierdere a atmosferei crește de 10 până la 20 de ori.
MAVEN și descoperirile sale remarcabile
Oamenii de știință au concluzionat că, în tinerețea Sistemului Solar, când activitatea stelară era considerabil mai puternică, atmosfera marțiană s-a subțiat rapid, transformând o planetă probabil umedă în deșertul înghețat de astăzi.
O altă descoperire notabilă a fost găsirea aurorelor marțiene. Spre deosebire de cele de pe Pământ, care se concentrează la poli datorită câmpului magnetic, aurorele de pe Marte sunt difuze și au fost observate de spectrograful ultraviolet al sondei, inclusiv pe fața iluminată de Soare a planetei.
Misiunea MAVEN nu s-a restricționat doar la examinarea gazelor. În 2017, a raportat prima detectare a ionilor metalici în ionosfera unei planete străine. Mai recent, sonda a observat cometa 3I/ATLAS și a înregistrat posibile descărcări electrice (fulgere) pe partea întunecată a planetei.
Indicii valoroase pentru viitoarele misiuni umane
Datele referitoare la radiații și interacțiunea cu vântul solar furnizează parametrii esențiali pentru măsurile de siguranță și protecție de care vor avea nevoie astronauții care vor explora Marte în viitor.
Ultimele date de telemetrie complete au fost primite pe 4 decembrie, indicând că toate subsistemele funcționau normal înainte ca sonda să treacă în spatele planetei.
Pe 6 decembrie, rețeaua Deep Space Network (DSN) a interceptat doar un scurt fragment radio, după care a intervenit liniștea. Chiar și roverul Curiosity, aflat la sol, a încercat fără succes să scaneze cerul în căutarea acesteia, conform IFLScience.
Comisia de analiză a NASA a stabilit că sonda a ieșit din spatele planetei rotindu-se necontrolat de rapid în jurul axei sale, din cauza unei deviații pe traiectorie. Această mișcare necontrolată a împiedicat panourile solare să se alinieze spre Soare, ceea ce a dus
