Facebook nu a avut întotdeauna butonul Like. La lansarea rețelei sociale în 2004, utilizatorii puteau să posteze fotografii, să scrie mesaje și să comenteze postările altora, dar nu aveau o modalitate rapidă de a-și exprima aprecierea. Funcția a fost introdusă abia în 2009, devenind una dintre cele mai utilizate pe Internet.
Pe măsură ce Facebook atrăgea tot mai multe persoane, inginerii aplicației căutau o metodă prin care utilizatorii să poată reacționa rapid la o postare, fără a fi nevoiți să scrie un mesaj de fiecare dată.
Cum a apărut conceptul?
Butonul Like nu a fost creat de o singură persoană. Proiectul a fost realizat de o echipă din care făceau parte Leah Pearlman, pe atunci manager de produs la Facebook, și Justin Rosenstein, unul dintre primii ingineri ai companiei. (După ce a părăsit Facebook, Rosenstein a cofondat compania de software Asana, iar Pearlman a continuat să activeze în domeniul tehnologiei și designului de produs). Butonul Like a fost lansat oficial pe 9 februarie 2009.
La început, echipa a analizat și alte denumiri. Una dintre acestea era Awesome („Grozav”), însă Mark Zuckerberg a considerat că termenul nu era potrivit în toate situațiile. În cele din urmă, s-a optat pentru varianta simplă și ușor de înțeles: Like.
De ce a avut atât de multă popularitate?
Succesul butonului a fost aproape imediat.
Până atunci, pentru a arăta că îți place o fotografie sau că ești de acord cu o postare, trebuia să scrii un mesaj. Dintr-o dată, era suficient să faci un singur clic.
Pentru utilizatori, aceasta a însemnat mai puțin efort. Pentru Facebook, totuși, a însemnat mult mai mult. Fiecare apreciere oferea platformei date despre preferințele utilizatorilor, iar aceste informații au devenit unul dintre semnalele utilizate de algoritmi pentru a decide ce apare în feed.
Cu alte cuvinte, Like-ul nu este doar o reacție. El influențează și conținutul pe care îl vedem ulterior pe rețeaua socială.
Ce spune psihologia?
Psihologii explică popularitatea Like-ului și modul în care funcționează creierul.
Aprecierea din partea altor persoane activează circuite legate de recompensă și motivație. Din această cauză, notificările și reacțiile pozitive pot genera o senzație plăcută și îi determină pe mulți utilizatori să acceseze frecvent platformele.
Experții subliniază, totuși, că numărul de aprecieri nu reflectă valoarea unei persoane sau a ideilor sale și că dependența de validarea online poate afecta stima de sine.
De la un singur Like la șase reacții
Timp de șapte ani, Like a fost singura metodă prin care utilizatorii puteau reacționa la o postare.
Abia în 2016 compania a inclus și alte opțiuni – Love, Haha, Wow, Sad și Angry, pentru a permite utilizatorilor să exprime emoții diverse fără a scrie un comentariu. Ulterior, a fost adăugată reacția Care, lansată în timpul pandemiei.
Între timp, aproape toate platformele mari au adoptat sisteme similare. Instagram și TikTok folosesc inimioare, LinkedIn oferă mai multe tipuri de reacții, iar YouTube se bazează, de asemenea, pe un sistem de aprecieri.
De la gladiatori la Facebook
Gestul degetului mare ridicat este mult mai vechi decât internetul, dar nu a avut întotdeauna semnificația de „apreciere”. Cercetările istorice indică faptul că, în Roma Antică, degetul mare ridicat era asociat mai degrabă cu condamnarea unui gladiator, în timp ce salvarea acestuia era indicată prin apăsarea policelui pe pumnul închis. Imaginea populară a gestului „thumbs up = viață” s-a răspândit mult mai ulterior, fiind influențată și de tabloul Pollice Verso al artistului Jean-Léon Gérôme și, ulterior, de filmul Gladiator.
