Este corect că inteligența oamenilor este în declin? De aproape un secol, cercetătorii au observat o creștere constantă a scorurilor la testele de inteligență de la o generație la alta. Acest fenomen, denumit „efectul Flynn”, a fost introdus în 1984 de cercetătorul James Flynn și indică o creștere medie de circa trei puncte de IQ pe deceniu. Între explicațiile avansate se numără alimentația îmbunătățită, accesul mai timpuriu la learning, familiile cu mai puțini membri și complexitatea tot mai mare a mediilor de viață.
Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că această tendință ar putea fi în revers. Un studiu publicat în revista *Intelligence*, realizat de o echipă condusă de Elizabeth Dworak de la Northwestern University (SUA), a examinat rezultatele a aproape 400.000 de adulți americani testați între 2006 și 2018 și a găsit indicii ale unui posibil „efect Flynn invers”.
Datele au fost extrase din proiectul SAPA, o platformă online de cercetare, iar participanții au efectuat testul International Cognitive Ability Resource (ICAR). În loc să analizeze doar scorul total, cercetătorii au evaluat separat diverse tipuri de abilități cognitive, inclusiv raționarea abstractă, gândirea logică, raționarea verbală și abilitatea de a manipula mintal obiecte tridimensionale.
Este corect că inteligența oamenilor este în declin? Iată ce relevă datele!
Este corect că inteligența oamenilor este în declin? Rezultatele au evidențiat o scădere a scorurilor cognitive generale în decursul celor 13 ani analizați, indiferent de vârstă, sex sau nivel de educație. Cele mai evidente scăderi au fost observate în rândul tinerilor între 18 și 22 de ani și al persoanelor cu un nivel educațional mai scăzut.
Cu toate acestea, declinul nu a fost uniform. Performanțele la testele de raționare abstractă și logică au scăzut, în timp ce rezultatele la probele de raționare verbală au rămas aproape constante. În contrast, capacitatea de rotație mintală în spațiu (abilitatea de a vizualiza și manipula obiecte tridimensionale) s-a îmbunătățit. Cercetătorii sugerează că popularitatea jocurilor video ar putea juca un rol în această schimbare, deși această ipoteză nu a fost testată în studiu.
Tendințe similare au fost observate și în alte examene standardizate din Statele Unite, precum ACT și SAT, al căror scor mediu a scăzut în ultimi zece ani. Declinul a început însă înainte de apariția Inteligenței Artificiale (AI) generative și înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce sugerează că niciuna dintre acestea nu poate justifica fenomenul.
IQ-ul nu este un instrument de măsurare perfect
Unii comentatori, cum ar fi jurnalistul James Marriott, argumentează că răspândirea smartphone-urilor și tranziția de la citirea pe hârtie la consumul rapid de conținut online pot influența modul în care oamenii gândesc și procesează informațiile. Totuși, autorii studiului insistă că cercetarea lor nu poate determina cauzele schimbărilor observate, deoarece au analizat grupuri diferite de participanți în momente diferite, nu aceleași persoane pe o perioadă lungă.
Concluzia cercetătorilor este că evoluția inteligenței umane pare mai complexă decât o simplă creștere sau scădere a IQ-ului. Anumite abilități cognitive par să se deterioreze, în timp ce altele continuă să se dezvolte, posibil ca reacție la schimbările tehnologice și culturale din societatea modernă, potrivit ScienceAlert.
