Fumul generat de incendiile de vegetație constituie o amenințare pentru sănătate mult mai gravă decât poluarea aerului obișnuit, avertizează cercetătorii de la Universitatea California (UC). Fumul rezultat din incendiile de vegetație are un impact asupra sănătății considerabil mai sever decât alte surse de poluare atmosferică, conform unei analize publicate de cercetătorii Universității California (UC), care sintetizează rezultatele mai multor studii realizate în ultimii ani. Oamenii de știință subliniază că, pe măsură ce incendiile devin mai frecvente și mai intense datorită schimbărilor climatice, expunerea populației la acest tip de poluare se va amplifica.
Specialiștii subliniază că fumul generat de incendii conține particule microscopice compuse din cenușă, praf, mucegai, metale grele și numeroase substanțe toxice degajate prin arderea vegetației, dar și a clădirilor, autovehiculelor și altor materiale. Dimensiunea foarte mică a acestor particule le permite să depășească mecanismele naturale de apărare ale organismului, să pătrundă adânc în plămâni și, în unele cazuri, să ajungă în circulația sanguină, afectând astfel mai multe organe.
Conform cercetătorilor, particulele fine rezultate din incendiile de vegetație sunt mai reactive din punct de vedere chimic decât cele generate de traficul rutier sau de activitățile industriale, ceea ce le face mult mai periculoase pentru organism. Un studiu realizat de epidemiologii de la UC San Diego a arătat că o creștere cu 10 micrograme pe metru cub a concentrației particulelor fine provenite din surse comune de poluare este legată de o majorare de aproximativ 1% a internărilor pentru afecțiuni respiratorii. În contrast, aceeași creștere a particulelor provenite din fumul incendiilor a fost asociată cu o creștere de până la 10% a spitalizărilor pentru probleme respiratorii.
Analizele efectuate de cercetătorii din sistemul Universității California sugerează că expunerea repetată la fumul incendiilor este asociată cu multiple probleme de sănătate. Printre efectele identificate se numără un risc crescut de naștere prematură, o probabilitate mai mare de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autist în rândul copiilor expuși în perioada prenatală, internări mai frecvente pentru boli cardiovasculare în rândul vârstnicilor, dar și o incidență mai mare a accidentelor vasculare cerebrale și a crizelor severe de astm.
În plus, cercetătorii au observat că pacienții cu cancer pulmonar expuși la niveluri ridicate de fum aveau un risc cu aproximativ 20% mai mare de deces din cauza bolii. În general, persoanele cu cea mai mare expunere la fumul incendiilor au avut un risc global de mortalitate cu circa 7% mai înalt decât restul populației. Conform estimărilor incluse în analiză, între 2008 și 2018, expunerea la fumul incendiilor de vegetație ar fi contribuit la până la 55.000 de decese premature în statul american California.
Autorii subliniază că fumul poate fi transportat pe distanțe considerabile de curenții atmosferici, ceea ce înseamnă că efectele asupra sănătății nu se restrâng la comunitățile aflate în apropierea incendiilor. Mesajul cercetătorilor este pertinent și pentru Europa, inclusiv pentru România, unde incendiile de vegetație și de pădure devin din ce în ce mai frecvente în timpul perioadelor de caniculă. În astfel de circumstanțe, autoritățile recomandă limitarea activităților în aer liber atunci când calitatea aerului este afectată și oferirea unei atenții sporite celor vulnerabili, cum ar fi copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.
