Primul os de braț denisovan găsit într-o peșteră din China oferă o nouă piesă esențială pentru reconstruirea istoriei acestor rudenii misterioase ale oamenilor moderni care au coexistat cu specia noastră. Până acum, cercetătorii au confirmat doar câteva rămășițe denisovane: oase de degete, coaste, dinți, fragmente de mandibulă, câteva părți de craniu și două oase de picior. În mod specific, osul de denisovan descoperit într-o peșteră chineză este un radius, unul dintre cele două oase lungi ce compun antebrațul.
Fosila a fost extrasă din peștera Bianfu, situată în provincia Yunnan, în sud-vestul Chinei, un sit arheologic care conține peste 60.000 de fragmente osoase distribuite pe mai multe straturi sedimentare. Majoritatea erau de origine animală, însă cercetătorii au aplicat o metodă recent dezvoltată pentru a identifica 22 de fragmente cu potențial uman, datate între aproximativ 167.000 și 134.000 de ani.
### Ce poveste dezvăluie primul os de denisovan găsit într-o peșteră chineză?
Analiza proteinelor din rămășițe a relevat că cel puțin șapte dintre aceste fragmente cont primau o variantă unică de aminoacid asociată denisovanilor. Printre ele se numărau două fragmente de craniu și patru dinți, însă cea mai semnificativă descoperire a fost osul radial, o rămășiță rară a unui membru care completează colecția extrem de limitată de fosile denisovane cunoscute. Osul implicat în identificarea lui Denny, o femeie hibrid cu mamă neanderthaliană și tată denisovan, ar fi putut proveni de la un picior sau braț. Descoperirea din peștera Bianfu este recunoscută ca primul caz confirmat al unui os de braț denisovan.
Locația descoperirii are și importanță geografică. Peștera se găsește mult mai la sud decât majoritatea celorlalte situri cu rămășițe denisovane, ce se află în Siberia sau în regiunile nordice ale Chinei. Dovezile genetice sugeraseră deja că denisovanii ar fi putut locui mai aproape de tropice, în Asia de Sud-Est și Oceania, dar dovezile fizice au fost până acum foarte rare. Această cercetare a fost publicată în revista Nature.
### Ce obiecte au fost descoperite alături de rămășițele denisovanilor?
Un al doilea studiu a evaluat peste 1.300 de artefacte din piatră găsite în peșteră, datate între 190.000 și 70.000 de ani. Rezultatele sugerează că denisovanii erau creatori activi de unelte, folosind piatră și os de animale pentru a realiza obiecte, multe dintre ele fiind arme de vânătoare ascuțite. Un detaliu deosebit de interesant este similitudinea puternică dintre aceste unelte și tehnologia dezvoltată de neanderthalieni în aceeași epocă, ceea ce sugerează un anumit tip de interacțiune culturală între cele două grupuri, care aveau atât o distribuție geografică comună, cât și o apropiere genetică, conform IFL Science.
Analiza polenului preistoric din sedimente indică faptul că denisovanii trăiau într-un habitat forestier bogat, dominat de conifere. Împreună, cele două studii sugerează că peștera Bianfu reprezintă acum cel mai bogat registru fosilifer denisovan cunoscut în afara Peșterii Denisova din Siberia, locul unde aceste creaturi enigmatici au fost descoperite pentru prima dată în 2010. Aceste noi descoperiri contribuie astfel la conturarea unei imagini mai cuprinzătoare asupra vieții și identității denisovanilor, dincolo de puținele rămășițe osoase cunoscute anterior. Și acest studiu a fost publicat în revista Nature.
