**Un craniu fosil descoperit în apropierea Cairo-ului a fost examinat și catalogat pentru prima dată în 1927. Timp de aproape un secol, specia a fost încadrată în genul Tomistoma, din care derivă falsul gavial contemporan. Totuși, o nouă analiză a relevat că animalul era suficient de distinct pentru a fi plasat într-un gen dedicat, numit Herugavialis. Specia este denumită Herugavialis cairensis.**
Fosila are o vechime de aproximativ 45 de milioane de ani și provine din formațiunea Mokattam, același strat de calcar în care a fost sculptat Marele Sfinx de la Giza. De asemenea, există o coincidență: craniului îi lipsește vârful botului, iar monumentul egiptean a pierdut nasul.
Cercetarea a fost publicată pe 7 octombrie 2026 în revista Royal Society Open Science.
## Fosila nu este o descoperire recentă
Craniul aproape complet a fost descris științific în 1927 de paleontologul german Lorenz Müller, care a denumit specia Tomistoma cairense. Exemplarul este conservat la Muzeul de Stat de Istorie Naturală din Stuttgart.
Müller a remarcat similitudini între fosilă și membrii genului Tomistoma, reprezentat în prezent de falsul gavial din Malaysia și Indonezia. Studiile ulterioare au contestat însă această încadră, fără a oferi animalului un nou nume de gen.
O echipă de specialiști din Marea Britanie, Suedia, Germania și Egipt a analizat din nou craniul folosind metode care nu erau disponibile în 1927.
## Ce au dezvăluit tomografiile
Tomografia computerizată a permis cercetătorilor să examineze interiorul craniului fără a deteriora fosila. Aceștia au putut reconstrui digital oasele, cavitățile și structurile ascunse de rocă.
Compararea cu alte specii a scos la iveală mai multe diferențe anatomice. Printre acestea se numără forma oaselor nazale și o margine osoasă pronunțată în jurul orbitelor. Orbitele erau dispuse mai sus decât la [speciile cu care animalul](https://www.descopera.ro/natura/21083192-un-nou-model-statistic-ajuta-cercetatorii-sa-identifice-speciile-invizibile-din-ecosisteme) fusese anterior comparat.
Cercetătorii au analizat 331 de trăsături anatomice la 152 de specii de crocodilieni contemporani și dispăruți. Rezultatele au indicat că fosila egipteană nu aparținea genului Tomistoma și trebuia separată într-un gen distinct.
În urmă cu 45 de milioane de ani, nordul Egiptului era acoperit de apă.
Herugavialis cairensis era un gavial, adică făcea parte dintr-un grup de crocodilieni cu bot lung și îngust, specializat în prinderea peștilor.
Acum 45 de milioane de ani, nordul Egiptului arăta cu totul diferit. Ape marine calde și puțin adânci acoperau zona în care se află astăzi Cairo. În aceste ape trăiau rechini, balene timpurii și mai multe specii de crocodilieni.
Gavialii au avut cândva o răspândire mult mai extinsă decât în prezent. [Fosilele au fost găsite](https://www.descopera.ro/istorie/21109424-fosilele-si-regele-carol-al-ii-lea-si-fuga-de-responsabilitate-confruntarea-dintre-monarh-si-liderii-opozitiei) în Africa, Europa, Asia, America de Sud și zona Caraibilor.
Regiunea mediteraneană a fost locuită de numeroase specii de gaviali pe parcursul zecilor de milioane de ani, diversitatea lor variind în funcție de temperatura globală și nivelul mărilor. Gavialii au dispărut din acea regiune înainte de Pliocen, iar criza de salinitate messiniană, când Mediterana a pierdut o mare parte din apă, ar fi putut contribui la dispariția lor.
## Originea numelui animalului
Noul num
