Un mic prădător din perioada Jurassic a avut un impact asupra evoluției creierului uman

Un mic prădător din perioada Jurassic a avut un impact asupra evoluției creierului uman

O fosilă veche de 165 de milioane de ani, aparținând unei specii denumite Megacauda sungei, oferă o viziune surprinzătoare asupra evoluției mamiferelor. Deși avea doar jumătate de metru de la nas la coadă și cântărea două kilograme, acest prădător era un gigant printre verișorii săi din perioada Jurasică.

Descoperirea, efectuată de o echipă internațională de cercetători din Shenyang, Chicago și Bonn, a fost publicată în revista Nature. Cu o blană scurtă și o coadă lată și plată, Megacauda sungei se asemănă cu o vidră sau un castor actual. Reconstrucțiile tridimensionale realizate prin tomografie computerizată arată că se mișca eficient prin apă prin mișcarea picioarelor din față și unduirea cozii. Aceasta este cea mai timpurie dovadă a unui stil de viață acvatic la strămoșii timpurii ai mamiferelor.

O viziune surprinzătoare asupra evoluției mamiferelor

Cea mai semnificativă descoperire anatomică este, totuși, prezența dovezilor unui văl palatin moale bine dezvoltat, care separă cavitatea bucală de faringe. Spre deosebire de reptile sau crocodili, care trebuie să-și încline capul și să folosească gravitația pentru a înghiți prada, mamiferele au o structură complexă a osului hioid și a căilor respiratorii care le permite să înghită și să respire simultan. Această adaptare anatomică a fost esențială în evoluția mamiferelor, permițând puilor să se hrănească în siguranță cu lapte matern fără ca lichidul să ajungă în căile nazale.

O adaptare fundamentală

Alăptarea eficientă a furnizat un aport nutritiv considerabil, vital pentru dezvoltarea unui creier mai complex. Prof. dr. Thomas Martin de la Universitatea din Bonn subliniază că evoluția vălului palatin și modelarea faringelui au pus bazele dezvoltării cerebrale care a condus, în cele din urmă, la apariția oamenilor.

Specia face parte din docodontă, un grup extins din Mezozoic. Descoperirea sa în Mongolia Interioară demonstrează că, cu mult înainte ca mamiferele moderne să devină predominante pe Pământ, strămoșii lor experimentau deja stiluri de viață extrem de variate, inclusiv în mediul acvatic, arboricol sau subteran, conform Sciencedaily.