Un pahar de vin poate avea diverse efecte asupra stomacului, în funcție de tipul ales și de sensibilitatea fiecărei persoane. Pentru cei care suferă de reflux gastroesofagian, vinul alb este adesea mai problematic decât vinul roșu, iar vinurile spumante pot contribui, de asemenea, la apariția simptomelor.
Gastroenterologul Roberto Bertè, medic în rețeaua publică de sănătate ASST Crema din Italia, a explicat pentru La Cucina Italiana că toate băuturile alcoolice pot provoca simptomele refluxului, dar există variații între tipurile de vin.
Vinul alb este, în general, considerat cel mai problematic, urmat de vinul roșu, care pare să fie mai bine tolerat în mod obișnuit. În cazul vinurilor spumante, pe lângă alcool, intervine și dioxidul de carbon.
„Bulele” pot provoca distensia stomacului și pot crește presiunea din interiorul acestuia, facilitând astfel urcarea conținutului gastric în esofag.
Gastroenterologul a menționat că alcoolul relaxează mușchii care separă esofagul de stomac. Așadar, conținutul acid din stomac poate ajunge mai ușor în esofag și poate provoca reflux.
Medicul a făcut referire și la studiul „Efectele diferite ale vinului alb și roșu asupra musculaturii dintre esofag și stomac și asupra refluxului gastroesofagian”, realizat pe voluntari sănătoși de cercetători de la Spitalul Bogenhausen din München. Rezultatele au arătat că vinul alb a redus semnificativ mai mult decât vinul roșu presiunea mușchilor dintre stomac și esofag și a diminuat capacitatea esofagului de a preveni revenirea conținutului acid din stomac.
Conform medicului italian, vinul poate încetini eliminarea acidului odată ajuns în esofag. Unele studii sugerează, de asemenea, că băuturile alcoolice, în special berea și vinul alb, încurajează producția de acid gastric.
„Nu există un prag de consum complet sigur”, a subliniat gastroenterologul, menționând că efectele depind de cantitatea consumată și de toleranța individuală. Cantități de aproximativ 300 ml pot crește semnificativ refluxul acid și pot modifica presiunea sfincterului esofagian inferior.
Pentru a reduce riscul apariției simptomelor, Bertè recomandă limitarea cantității la cel mult un pahar, consumat lent și, de preferință, în timpul mesei. Vinul ar trebui evitat înainte de culcare sau înainte ca persoana să se întindă.
Dacă trebuie făcută o alegere între diferitele opțiuni, medicul sugerează că un pahar de vin roșu este adesea mai preferabil față de unul de vin alb.
Arsurile în spatele sternului, regurgitațiile acide, senzația de „nod în gât”, tusea seacă și răgușeala sunt doar câteva dintre simptomele care pot apărea după consumul de vin. Dacă aceste simptome se repetă constant după consumul de vin, în special dacă sunt intense, gastroenterologul recomandă evitarea alcoolului sau reducerea semnificativă a cantității consumate.
