Cercetările evidențiază că prejudecățile legate de vârstă pot avea un impact semnificativ asupra stimei de sine, sănătății și comportamentului, în timp ce o atitudine pozitivă față de îmbătrânire este corelată cu o viață mai îndelungată și o stare de sănătate superioară.
Ageismul, care se referă la prejudecățile și discriminarea pe baza vârstei, îi afectează în mod special pe seniorii. În Marea Britanie, una din trei persoane experimentează astfel de atitudini, iar un studiu din Statele Unite a constatat că 93% dintre adulții cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani au întâmpinat forme de ageism în viața cotidiană, conform [BBC](https://www.bbc.com/future/article/20260122-how-defying-ageism-can-help-you-live-longer).
„Aspectul fascinant al acestui fenomen este că individul care manifestă ageism va ajunge să îmbătrânească la un moment dat”, afirmă Parminder Raina, cercetător la McMaster Institute for Research on Aging.
Atunci când prejudecățile devin o profeție autoîmplinită
Conceptiile negative despre bătrânețe sunt adesea învățate din copilărie, din familie, din mass-media sau din experiențele personale. Odată ce devin parte din interiorul nostru, acestea ne pot influența comportamentul. O persoană s-ar putea abține de la a învăța lucruri noi doar pentru că se consideră „prea în vârstă”, în ciuda faptului că capacitatea de a învăța nu dispare odată cu trecerea timpului.
Există de asemenea fenomenul numit „amenințarea stereotipului”. Dacă oamenii sunt informați despre vârsta lor înainte de a executa o sarcină specifică, rezultatele lor pot fi sub așteptări. „Unul dintre motive este [anxietatea pe care](https://www.descopera.ro/stiinta/21117566-scenariile-mintii-cum-sa-iti-stapanesti-gandurile-negative-si-anxietatea) o generează acest lucru”, spune psihologul Hannah Swift.
Raina subliniază și stereotipul conform căruia toate persoanele în vârstă sunt fragile și depind de ceilalți. „Acest lucru este departe de realitate. Majoritatea seniorilor trăiesc în comunitățile lor, în mod independent, funcționează normal și contribuie la viața socială.”
O viziune optimistă poate face diferența
Studii demonstrează că persoanele cu o atitudine pozitivă față de procesul lor de îmbătrânire tind să se simtă mai tinere decât vârsta lor reală. În plus, cercetările realizate de Becca Levy, profesoară la Yale, au evidențiat că indivizii cu credințe favorabile referitoare la îmbătrânire au trăit, în medie, cu 7,5 ani mai mult decât cei cu percepții negative.
Aceștia au obținut și performanțe mai bune la [testele de memorie](https://www.descopera.ro/natura/21114413-gandacii-de-bucatarie-au-o-memorie-colectiva-indica-un-studiu) și au avut mai puține modificări cerebrale legate de boala Alzheimer.
Combaterea ageismului începe însă și la nivelul comunității. Relațiile intergeneraționale pot diminua prejudecățile, iar modelele pozitive de îmbătrânire, inclusiv părinții și bunicii, pot contribui la o percepție mai puțin negativă asupra acestei etape din viață.
Becca Levy sugerează o abordare în trei pași: să devenim conștienți de propriile prejudecăți legate de vârstă, să identificăm situațiile în care ageismul este confundat cu efectele naturale ale îmbătrânirii și să contestăm stereotipurile.
„Îmbătrânirea nu este o forță distructivă. Este, de fapt, o realizare extraordinară a sistemului modern de sănătate publică”, afirmă Raina.
Vă mai recomandăm să citiți și:
– [Locul unde acumulezi grăsimea corporală influențează direct îmbătrânirea creierului](https://www.descopera.ro/stiinta/21113280-locul-unde-acumulezi-gr
