În ultima parte a secolului al XIX-lea, orașe industriale ca Birmingham, Londra și Manchester au experimentat o creștere rapidă a populației și a activității economice, dar au și făcut față unor tensiuni sociale în expansiune. În anumite cartiere muncitorești au înflorit bande de stradă, formate preponderent din adolescenți și tineri.
Aceste grupuri erau implicate în furturi, violențe și dispute teritoriale. Totuși, nu erau imperii criminale conduse de figuri asemănătoare familiei Shelby din serialul Peaky Blinders.
Imaginea lor contemporană a fost transformată de cultura populară, care a amestecat realitatea unor bande victoriene cu trăsăturile organizațiilor criminale apărute ulterior.
Cum au fost constituite bandele victoriene
Originea acestor bande trebuie analizată în contextul schimbărilor sociale aduse de industrializare. Creșterea numărului de fabrici a atras o mulțime de oameni în orașe, însă locuințele, infrastructura și serviciile publice nu au reușit să facă față acestei expansiuni.
Mulți tineri trăiau în cartiere supraaglomerate, munceau de la o vârstă fragedă și aveau puține opțiuni pentru a-și petrece timpul liber. În acest climat, găștile oferă apartenență, protecție și prestigiu în comunitate.
Cu toate acestea, sărăcia nu este singura explicație pentru formarea lor. Istoricul Andrew Davies, care a studiat găștile de tineri din Manchester și Salford între 1870 și 1900, subliniază că rivalitățile teritoriale, cultura masculinității și dorința de afirmare au fost, de asemenea, factori importanți.
Aceste bande erau mai degrabă grupuri locale și volatile decât organizații criminale elaborate. Unele se ocupau cu furturi, violențe și pariuri ilegale, dar activitatea lor principală era adesea confruntarea cu oponenții lor.
Cât de violente erau, de fapt
Violența nu este o inovație modernă. În Manchester și Salford, membrii bandelor numite „Scuttlers” se angajau în lupte de stradă folosindu-se de pumni, cuțite și curele cu catarame grele.
La Birmingham, membrii gangurilor cunoscute sub denumirea de „Peaky Blinders” atacau inamici, polițiști și persoane percepute ca fiind vulnerabile. În 1897, polițistul George Snipe a fost lovit la cap cu o cărămidă în timpul unei altercații și a decedat din cauza rănilor suferite. Istoricul Carl Chinn a documentat și alte atacuri severe, incluzând atacuri cu cuțite și catarame.
Așadar, ar fi eronat să considerăm aceste bande ca fiind aproape inofensive. Distincția față de organizațiile criminale din secolul XX nu rezidă în lipsa brutalității, ci în amploarea și structura activităților lor. Găștile victoriene nu aveau, în general, controlul rețelelor internaționale și nici al afacerilor ilegale comparabile cu cele care au evoluat ulterior.
Frații Cortesi, organizația condusă de Charles Sabini și Hoxton Mob, care luptau pentru controlul asupra caselor de pariuri și hipodromurilor, se încadrează în principal în perioada de după <a href="https
