Economia globală a gestionat impactul energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu mai eficient decât anticipa Fondul Monetar Internațional (FMI). Totuși, instituția avertizează că o parte esențială a „plasei de siguranță” utilizate până în prezent se epuizează, pe măsură ce emisfera nordică se apropie de sezonul rece.
FMI estimează în continuare o creștere a economiei mondiale de în jur de 3% în 2026, după ce în luna iulie a prognozat un avans de 3%, urmat de 3,4% în 2027. Ritmul de creștere este mai lent în comparație cu media de 3,5% înregistrată în 2024 și 2025, conform raportului.
Julie Kozack, reprezentanta FMI, a menționat că economia globală a dovedit o rezistență mai mare decât se anticipase în fața acestui șoc energetic. Cu toate acestea, acest fapt nu înseamnă că pericolele au dispărut.
Conform FMI, națiunile au reușit să atenueze efectele crizei prin utilizarea rezervelor de petrol și gaze, identificarea unor surse alternative de energie și diminuarea consumului. Problema constă în faptul că aceste soluții nu pot fi aplicate nelimitat.
FMI avertizează că multe state vor fi nevoite să își reconstruiască rezervele de petrol și gaze, în timp ce cererea de energie se va intensifica cu apropierea iernii în emisfera nordică.
În plus, investițiile semnificative în inteligența artificială stimulează cererea de energie, ceea ce poate crește presiunea asupra piețelor energetice.
FMI subliniază două forțe ce acționează simultan asupra economiei globale. Pe de o parte, războiul produce un șoc negativ de ofertă, accentuând creșterea prețurilor la energie, îngrășăminte, alimente și alte materii prime.
Pe de altă parte, investițiile alimentate de avansul în inteligența artificială generează un șoc pozitiv de cerere și susțin economiile aflate în centrul lanțului tehnologic.
Această combinație explică de ce economia globală poate continua să crească, chiar dacă unele țări sunt grav afectate de prețurile mari ale energiei.
Un alt semnal de alarmă provine din inflație. FMI indică faptul că procesul global de dezinflație a stagnat, iar așteptările în materie de inflație au crescut, deși rămân relativ bine controlate pe termen lung. În actualizarea din iulie, FMI estima inflația globală la 4,7% pentru 2026.
O nouă creștere a prețului petrolului și gazelor ar putea genera din nou presiune asupra inflației și ar complica deciziile băncilor centrale referitoare la dobânzi.
În paralel, FMI subliniază o altă vulnerabilitate: datoria publică globală se apropie deja de 100% din PIB, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și se estimează că va continua să crească.
Situația este deosebit de complicată pentru economiile avansate cu niveluri foarte mari ale datoriei și pentru țările emergente care întâmpină probleme cu lichiditatea.
Astfel, mesajul FMI se dovedește a fi unul aparent contradictoriu: economia mondială a trecut mai bine decât se prevăzuse prin prima criză energetică, dar marja de siguranță se subțiază. Iarna, refacerea rezervelor energetice, inflația și nivelul record al datoriei pot transforma o reziliență surprinzătoare într-o perioadă considerabil mai dificilă dacă se produc noi șocuri.
