Oamenii de știință au constatat că, în cazul șoarecilor, o zonă a cortexului suferă o reorganizare în timpul somnului profund pentru a întări reziliența la situații stresante. Cea mai mare parte a somnului la adulți este de tip non-REM, un somn restaurativ care susține rezistența la condițiile de stres. Cu toate acestea, mecanismele cerebrale ce reglează legătura dintre somnul non-REM și reziliența la stres rămâneau vagi. Într-un cercetare recentă publicată în JNeurosci, Christopher Ehlen de la Morehouse School of Medicine și colaboratorii săi au studiat cum activitatea corticală a creierului la șoareci în timpul somnului non-REM afectează reacțiile comportamentale în situații sociale stresante. Investigarea s-a concentrat în special pe activitatea din cortexul pre-limbic, o zonă cerebrală care așează răspunsurile emoționale în context.
Mecanismele din spatele somnului non-REM și rezilienței la stres, încă neclare
În această regiune s-a observat o activitate suprimată, o trăsătură definitorie a somnului, care a prezis cât de rezilienți erau șoarecii la experiențele stresante. Mai precis, această „reducere la tăcere” a neuronilor a avut loc în timpul „activității cu unde lente” (somnul profund). După experiențele stresante, acești șoareci au arătat o reorganizare a activității neuronale. În mod specific, viteza activității neuronale a fost redistribuită în cortexul pre-limbic.
O reorganizare a activității neuronale
„Calitatea somnului pare să influențeze modul în care cortexul pre-limbic inhibă răspunsurile emoționale, lucru pe care credem că se reflectă în rata de descărcare neuronală. Presupunerea noastră este că animalele mai sensibile la stres nu beneficiază de un somn la fel de profund și că există un răspuns activ la stres care rămâne intact la animalele reziliente datorită somnului lor profund”, a declarat Ehlen. Cercetătorii plănuiesc să examineze dacă privarea de somn a șoarecilor rezilienți la stres alterează activitatea neuronală din cortexul pre-limbic. De asemenea, se speră ca această cercetare să susțină studiile pe oameni care caută markeri neurobiologici pentru reziliența sau vulnerabilitatea la stres, conform celor raportate de EurekAlert.
Vă mai recomandăm să citiți și:
– Somnul profund ne apără împotriva bolii Alzheimer, indică un studiu
– Secretul unui somn odihnitor ar putea fi descoperit în fructe
– Cum influențează calitatea somnului zona în care locuiești?
– De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt atât de eficiente pe cât credem?
