Un studiu recent scoate la iveală că albinele solitare de dimensiuni reduse pot avea o capacitate vizuală remarcabilă, demonstrând că evoluția a generat soluții diverse pentru o viziune de înaltă calitate.
Albina de miere a avut o importanță majoră în explorările legate de viziune. Cu toate acestea, ea constituie doar una dintre cele aproximativ 20.000 de specii de albine de pe planeta noastră.
O cercetare recentă realizată de oamenii de știință de la Universitatea din Lund și Universitatea din Adelaide, publicată în *Proceedings of the National Academy of Sciences*, oferă o perspectivă mult mai complexă.
Cercetătorii au investigat abilitățile vizuale ale bondarilor și ale trei tipuri de albine solitare. Prin captarea semnalelor electrice din celulele fotoreceptoare individuale, aceștia au evaluat dimensiunea minimă a unui obiect perceput de insecte și precizia rezoluției lor vizuale.
Toate cele patru specii studiate au demonstrat o rezoluție vizuală superioară față de albinele lucrătoare de miere. O specie a ieșit în mod special în evidență: micuța albină australiană cu benzi albastre (Amegilla murrayensis).
O capacitate vizuală remarcabilă
„Am fost extrem de surprinsă că mica albină cu benzi albastre poate detecta obiectele la fel de eficient ca trântorii de miere, deși este mult mai mică,” a afirmat Elisa Rigosi, cercetător în biologie la Universitatea din Lund.
Trântorii de miere sunt recunoscuți pentru viziunea lor excepțională, esențială pentru găsirea și urmărirea crăieselor în timpul zborului de împerechere.
Cercetătorii au studiat și modul în care performanța vizuală corespunde structurii ochiului, examinând dimensiunea lentilei, aranjamentul celulelor sensibile la lumină și felul în care ochii compuși cartografiază spațiul vizual.
Ochi mari nu sunt singura cale către o viziune clară
„Nu există o soluție unică pentru a avea o viziune bună la albine. Diversitatea speciilor a dus la combinarea diferitelor trăsături care generează performanțe vizuale superioare,” a explicat David O’Carroll, profesor de biologie la Universitatea din Lund.
Descoperirile sugerează că ochii mari nu reprezintă singura opțiune pentru a obține o viziune clară.
Pe lângă lărgirea cunoștințelor despre evoluția polenizatorilor, soluțiile variate oferite de natură ar putea inspira dezvoltarea sistemelor de viziune artificială și roboticii bio-inspirate, domenii care au nevoie de senzori de dimensiuni mici și eficienți din punct de vedere energetic, conform Phys.org.
Vă sugerăm să citiți și:
– [Semnal de alarmă din Ungaria: albinele sunt în pericol să moară de foame](https://www.descopera.ro/dnews/21128856-semnal-de-alarma-din-ungaria-albinele-sunt-in-pericol-sa-moara-de-foame)
– [Câte specii de albine există pe Pământ? Iată cea mai recentă numărătoare!](https://www.descopera.ro/natura/21029294-cate-specii-de-albine-exista-pe-pamant-iata-cea-mai-recenta-numaratoare)
– [Cum ne-ar putea ajuta albinele să vorbim cu extratereștrii?](https://www.descopera.ro/stiinta/21003581-cum-ne-ar-putea-ajuta-albinele-sa-vorbim-cu-extraterestrii)
– [Bondarii sunt expuși la mult mai multe metale toxice decât albinele](https://www.descopera.ro/natura/21100488-bondarii-sunt-expusi-la-mult-mai-multe-metale-toxice-decat-albinele)
