O durere bruscă în zona toracică, modificări la electrocardiogramă și niveluri ridicate ale enzimelor cardiace pot semnala un infarct, însă aceleași semne pot apărea și în cazul așa-numitului „sindrom al inimii frânte”. O echipă de cercetători internaționali a creat un instrument bazat pe analize de sânge și sexul biologic, care ar putea ajuta doctorii să distinga cele două afecțiuni înainte de a efectua investigații invazive, conform Science Daily. Această afecțiune, denumită medical sindrom Takotsubo, se manifestă brusc și afectează preponderent femeile aflate după menopauză. Ea poate fi provocată de un stres emoțional sau fizic semnificativ. Sindromul reprezintă aproximativ 2% din cazurile inițial suspectate de infarct și poate ajunge la unul din zece cazuri în rândul femeilor cu sindrom coronarian acut, conform datelor furnizate de Universitatea din Zurich. Dificultatea pentru medici constă în asemănarea dintre cele două afecțiuni în primele etape ale evaluării pacientului. Pacienții cu Takotsubo pot avea dureri toracice, modificări la electrocardiogramă și valori crescute ale enzimelor cardiace. Spre deosebire de infarctul clasic, totuși, sindromul Takotsubo nu implică blocarea arterelor coronare. Din cauza simptomelor similare, mulți pacienți ajung să fie supuși cateterismului cardiac pentru a stabili un diagnostic corect. Cercetătorii au creat un sistem de diagnostic denumit BioTAK, care combină sexul biologic al pacientului cu mai mulți biomarkeri obținuți prin analize de sânge. Inteligența artificială a fost folosită pentru a determina combinația de biomarkeri ce oferă cele mai relevante informații pentru a distinge cele două afecțiuni. Acești indicatori au fost ulterior integrați într-un instrument destinat sprijinirii deciziei clinice. Rezultatele sunt promițătoare: într-un lot independent de validare format din aproape 1.800 de pacienți, scorul BioTAK a clasificat corect aproape 90% dintre participanți, înainte ca aceștia să fie supuși cateterismului cardiac. Cercetătorii afirmă că biomarkerii identificați oferă de asemenea indicii privind mecanismele biologice care separă Takotsubo de infarctul clasic. Doi dintre biomarkerii incluși în noul scor sugerează un rol semnificativ al așa-numitei axe creier-inimă. O proteină este implicată în activarea unor neuropeptide asociate răspunsului organismului la stres, anxietății, reglării vaselor de sânge și activității sistemului nervos autonom. Cealaltă este legată de stabilitatea plăcilor aterosclerotice. Combinația lor indică un mecanism biologic diferit de cel asociat infarctului clasic și ar putea ajuta la înțelegerea modului în care stresul intens poate influența funcționarea inimii. Autorii studiului subliniază că BioTAK nu ar trebui considerat un substitut pentru cateterismul cardiac în circumstanțele în care medicul consideră necesară această procedură. Instrumentul ar putea însă contribui la o orientare mai eficientă a investigațiilor și, în anumite cazuri selectate, la evitarea unor proceduri invazive care se dovedesc ulterior a fi inutile. Următoarea etapă va implica evaluarea modului în care integrarea scorului BioTAK în practica medicală curentă ar putea îmbunătăți diagnosticul și tratamentul pacienților cu sindrom Takotsubo. Studiul a analizat, în total, date de la peste 3.600 de pacienți diagnosticați fie cu sindrom coronarian acut, fie cu Takotsubo. Cercetarea a inclus de asemenea date din registre din Elveția și din registrul internațional InterTAK și a fost publicată în European Heart Journal.
Ce reprezintă și cum se manifestă afecțiunea care imită un infarct?
