Erupțiile vulcanice din Cercul de Foc al Pacificului au răcit planeta timp de secole. Oamenii de știință consideră că au identificat motivul unor perioade enigmatice de răcire care au perturbat, în mod repetat, clima relativ caldă a Pământului în ultimele aproximativ 12.000 de ani. Conform unui nou studiu, erupțiile vulcanice majore au declanșat aceste perioade reci, care au durat uneori câteva sute de ani.
În prezent, ne aflăm în Holocen, o eră geologică începută după ultima glaciațiune. Deși caracterizată prin temperaturi mai ridicate, această perioadă a inclus aproximativ 22 de episoade bruste de răcire, în care ghețarii s-au extins semnificativ.
„Până acum, nu existau explicații convingătoare pentru acest fenomen. Părea mereu că lipsea o piesă din puzzle”, afirmă Alice Paine, cercetătoare la Universitatea din Basel (Elveția).
Erupțiile vulcanice din Cercul de Foc al Pacificului au răcit planeta timp de secole. Împreună cu o echipă internațională, aceasta a examinat în detaliu rolul erupțiilor vulcanice. Cercetătorii au colectat date despre 51 de erupții majore din Holocen, majoritatea având loc în vestul Oceanului Pacific, de-a lungul Cercul de Foc al Pacificului, una dintre cele mai active zone vulcanice ale planetei.
Erupțiile vulcanice din Cercul de Foc al Pacificului au răcit planeta timp de secole. Care este mecanismul?
Datarea acestor erupții a fost realizată cu o precizie ridicată prin utilizarea carotelor de gheață din Arctica și Antarctica, precum și prin studiul materialelor organice capturate în straturile de cenușă vulcanică. Ulterior, datele au fost comparate cu perioadele când ghețarii au atins expansiunea maximă, stabilite în principal pe baza morenelor, acumulările de roci transportate de ghețari.
Rezultatele au indicat că peste 80% dintre episoadele de avansare a ghețarilor au avut loc în aceeași perioadă cu cel puțin o erupție vulcanică majoră.
Cercetătorii afirmă că erupțiile pot perturba echilibrul energetic al Pământului prin eliberarea în atmosferă a unor cantități semnificative de particule de sulf, care reflectă o parte din lumina solară. Astfel, emisfera nordică se răcește, gheața marină din Arctica se extinde, oceanele emit mai puțină căldură în atmosferă, iar circulația curenților oceanici și poziția sistemelor de presiune tropicală sunt modificate, scrie Phys.org.
„Toate aceste efecte se amplifică reciproc, precum un bulgăre de zăpadă care se rostogolește”, explică Paine. În cele din urmă, temperatur
