Căldura extremă transformă piața imobiliară și amenință să expulzeze comunitățile defavorizate din zonele mai răcoroase, conform unui studiu realizat la Barcelona.
Necesitatea de a scăpa de căldura tot mai intensă deja modifică piața imobiliară. Conform unei cercetări efectuate de un laborator din Barcelona, persoanele cu resurse financiare mai consistente achiziționează din ce în ce mai frecvent proprietăți în zone verzi de la periferie. Cercetătorii denumesc acest fenomen „gentrificare climatică”, potrivit Il Corriere.
De-a lungul anilor, gentrificarea a urmărit un model tradițional. Zonele centrale erau regenerate, iar locuitorii cu venituri reduse erau obligați să se mute mai departe.
Cercetătorii afirmă că, în prezent, pe piața imobiliară influența unui nou factor este evidentă. Copacii, parcurile și clădirile eficiente din punct de vedere energetic contribuie la scăderea temperaturii și la îmbunătățirea calității cartierelor. Totuși, aceste soluții pot duce la creșterea valorii proprietăților și la excluderea celor care au cea mai mare nevoie de răcoare.
Cercetătorii au dezvoltat un indice care înglobează expunerea la căldură, disponibilitatea spațiilor verzi și vulnerabilitatea socială pentru 36 de localități.
Conform rezultatelor, nu neapărat zonele centrale sunt cele mai dorite, ci noile zone periferice, care sunt mai verzi și mai răcoroase.
Pe măsură ce valurile de căldură devin tot mai frecvente, aceste zone atrag familii cu venituri superioare, iar prețurile locuințelor cresc.
Fenomene asemănătoare au fost deja observate în Boston și Miami, unde inundațiile și creșterea nivelului mării influențează piața imobiliară.
Riscul pentru comunitățile vulnerabile
Cercetătorii identifică patru dinamicile majore ale gentrificării climatice:
1. Prima constă în apariția de parcuri noi, care fac cartierele mai atrăgătoare.
2. A doua este renovarea energetică a clădirilor, care le sporește valoarea.
3. A treia denumită „reziliență privatizată”, se referă la izolația termică sau răcirea care este accesibilă doar celor cu resurse.
4. A patra este creșterea interesului pentru zonele periferice și rurale, considerate mai răcoroase. Conform cercetătoarei Amalia Calderón Argelich, riscul este că aceste transformări să survină în localități nepregătite să abordeze inegalitățile sociale generate.
Fenomenul ar putea deveni tot mai evident și în orașele italiene, unde insulele de căldură urbană cresc deja temperaturile locale. Spațiile verzi și pavajele reflectorizante sunt din ce în ce mai frecvent utilizate ca soluții de adaptare. Autorii studiului atenționează că răcorirea orașelor ar putea deveni un privilegiu, dacă nu este însoțită de politici locative și sociale.
