Cercetătorii ar fi elucidat misterul absenței argintului din Soare. De câteva decenii, astronomii care analizează Soarele s-au confruntat cu o enigmă neașteptată: steaua noastră părea să aibă un conținut de argint mult mai redus decât cel estimat. Analizele straturilor sale exterioare au sugerat în mod constant o cantitate inferioară celei prognozate de modelele teoretice.
Cercetătorii ar fi elucidat misterul absenței argintului din Soare. Un studiu recent sugerează că argintul nu a dispărut, ci a fost „mascat” de modul în care fizica afectează lumina emisă de Soare.
Chiar dacă hidrogenul și heliul constituie aproximativ 98,5% din masa Soarelui, restul de 1,5% este compus din elemente mai grele, precum fierul, cuprul și argintul. Chiar și în cantități extrem de reduse, aceste elemente oferă informații esențiale despre evoluția Universului.
Argintul în Univers
Se presupune că argintul se formează în exploziile catastrofale ale stelelor aflate la finalul ciclului lor de viață, cunoscute sub numele de supernove. Studiind cantitatea de argint din Soare și din alte stele, astronomii pot reconstitui modul în care acest element s-a dispersat în Calea Lactee de-a lungul miliardelor de ani.
Argintul este deosebit de captivant deoarece apare și în condritele CI, un tip foarte rar de meteoriți formați din același nor primordial din care s-a dezvoltat și Soarele, acum aproximativ 4,6 miliarde de ani. Din această cauză, cercetătorii s-au așteptat ca abundența argintului din acești meteoriți să fie similară cu cea din Soare.
Estimarea cantității de argint din Soare se face prin analiza spectrului luminii sale. Atomii din atmosfera solară absorb anumite lungimi de undă, iar fiecare element chimic creează o „amprentă” unică. Prin studierea acestor semnături spectrale, cercetătorii pot determina care elemente sunt prezente și în ce proporții.
Problema era că aceste măsurători arătau mult mai puțin argint decât sugerau analizele meteoriților.
Cercetătorii ar fi elucidat misterul absenței argintului din Soare. Unde se „ascundea” acesta?
Pentru a descoperi cauza, Sema Caliskan și echipa sa au realizat simulări detaliate ale atomilor de argint folosind supercomputerul Tetralith din Suedia. Spre deosebire de modelele anterioare, noua simulare a inclus efecte fizice complexe, denumite „efecte de non-echilibru”, care influențează modul în care atomii absorb și emit lumina.
Aceste fenomene sunt extrem de dificile de modelat și, conform autorilor, nimeni nu a mai simulat anterior comportamentul atomilor de argint în aceste condiții.
Rezultatele au demonstrat că aceste efecte pot explica discrepanța observată. Conform noului model, Soarele conține cu aproximativ 55% mai mult argint decât indicau măsurătorile anterioare, menționează Space.com.
Deși valoarea nu se potrivește perfect cu cea observată în condritele CI, diferența este suficient de mică pentru a elimina necesitatea unor explicații neobișnuite. Cu alte cuvinte, argintul nu lipsea din Soare, ci era camuflat de modul în care interacționează lumina cu atomii din atmosfera solară.
În continuare, cercetătorii plănuiesc să aplice aceeași metodă și la alte tipuri de stele, pentru a obține estimări mai precise ale compoziției lor chimice.
Studiul a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.
