Animalele marine au început să coloneze pentru prima oară cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. Un studiu internațional condus de cercetători de la Universitatea din Tartu (Estonia) evidențiază că, cu aproximativ 470 de milioane de ani în urmă, oceanele Pământului au suferit o schimbare ecologică semnificativă: pentru prima dată, interiorul cochiliilor goale de moluște a început să fie utilizat ca refugiu de către alte organisme. Acest fenomen a dus la dezvoltarea unei noi nișe ecologice și a marcat un moment esențial în evoluția ecosistemelor marine care se aseamănă cu cele contemporane.
Animalele marine au început să colonizeze cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. În oceanele actuale, cochiliile goale sunt rapid ocupate de numeroase nevertebrate, ca briozoarele și viermii inelați. Spre deosebire de aceasta, în perioada Cambriană, acum mai bine de 500 de milioane de ani, interiorul acestor cochilii rămânea complet liber, chiar dacă existau deja organisme capabile să trăiască în adăposturi protejate.
Prin analizarea fosilelor din diverse colțuri ale lumii, cercetătorii au identificat că primele animale ce au început să folosească aceste adăposturi au apărut în Ordovicianul mijlociu, acum aproximativ 460 de milioane de ani. Cochiliile mari ale cefalopodelor, precum nautiloidele, au fost primele ocupate, iar ulterior organismele s-au extins și în cochiliile melcilor și ale scoicilor.
Rezultatele au fost prezentate în revista Scientific Reports.
Animalele marine au început să colonizeze cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. Ce condiții ofereau acestea?
Până la finalul Ordovicianului, acum aproximativ 450 de milioane de ani, interiorul multor cochilii era deja acoperit de comunități diverse de organisme fixate pe suprafețele lor. Acestea includeau briozoare, brahiopode, bureți, graptoliți și cornulide, animale ce se hrăneau prin filtrarea particulelor din apă.
Cu toate acestea, nu toate cochiliile ofereau aceleași condiții de trai. Cercetătorii au observat că, deși speciile erau în mare parte asemănătoare, forma cochiliei influența numărul și dimensiunea organismelor. Cochiliile ample ale nautiloidelor permiteau o circulație mai eficientă a apei, asigurând un aport constant de oxigen și hrană, motiv pentru care susțineau cele mai variate comunități. Pe de altă parte, cochiliile spiralate ale melcilor, cu deschideri înguste, ofereau o circulație mai redusă a apei, iar organismele de acolo erau mai mici și mai puțin numeroase.
Apariția acestui nou habitat a coincis cu o explozie a biodiversității din Ordovician, perioadă în care ecosistemele marine au devenit semnificativ mai complexe, iar numărul organismelor fixate pe substraturi dure a crescut considerabil, conform Phys.org.
Schimbările aparent minore pot influența evoluția vieții.
Cercetătorii consideră că această schimbare a fost stimulată de mai mulți factori, printre care intensificarea prădării, diversificarea rapidă a organismelor sedentare și creșterea dimensiunii cochiliilor moluștelor. Interiorul cochiliilor goale oferea atât protecție împotriva prădătorilor și curenților puternici, cât și o suprafață solidă pe care organismele se puteau fixa.
Cele mai vechi exemple cunoscute ale acestor comunități provin din regiunea paleocontinentului Baltica, ceea ce ar putea indica faptul că acest mod de viață a apărut pentru prima dată în acele mări. Totuși, autorii studiului subliniază că acest rezultat ar putea reflecta și faptul că fosilele din Estonia și din alte zone ale Balticei au fost studiate mai îndeaproape decât cele din alte regiuni.
Până la finalul Ordovicianului, comunități similare existau deja și în paleocontinentul Laurenția.
