În 2021, cercetătorii au introdus o „genă a obezității” în structura unui cartof. Anual, milioane de persoane pierd viața din cauza lipsei de hrană, iar schimbările climatice amenință să agraveze situația. O echipă internațională de savanți a sugerat integrarea unei gene umane în plante pentru a spori creșterea și reziliența acestora.
Plantele joacă un rol crucial în furnizarea alimentelor, lemnului, medicamentelor și în absorbția dioxidului de carbon. Totuși, producția agricolă se confruntă cu provocări viitoare. De aceea, cercetătorii explorează plante care pot oferi recolte mai mari, rezistente la secetă și temperaturi ridicate. Astfel, a fost inserată o „genă a obezității” într-un cartof.
Studiul a fost inițiat pe baza cercetărilor legate de obezitate, concentrându-se pe gena umană FTO, asociată cu acumularea greutății, influențând ARN-ul implicat în metabolism și diviziunea celulară. Plantele nu posedă în mod natural această genă.
Cercetătorii au dorit să analizeze impactul acestei gene asupra plantelor. Chuan He de la University of Chicago a coordonat proiectul, care s-a dovedit a fi inițial neobișnuit și riscant. Aceștia au reușit să genereze într-un laborator orez de trei ori mai mult decât cel standard și cu 50% mai multă biomasă în câmp.
Rezultatele au depășit așteptările. Plantele modificate fotosintezau cu o eficiență mai mare, dezvoltând rădăcini mai profunde și adăpostind rezistență la secetă. Experimentul a demonstrat că gena FTO contribuie la stimularea creșterii vegetale. Succesuri similare au fost observate și la cartofi, iar ulterior metoda a fost extinsă la iarbă, arbori și alte plante.
Cercetătorii consideră că rezultatele favorabile se datorează absenței unui mecanism natural care să limiteze impactul genei FTO în plante. Totuși, mecanismul exact rămâne încă incomplet înțeles.
Savanții intenționează să extindă utilizările dincolo de agricultură, dezvoltând arbori și pășuni capabile să facă față schimbărilor climatice. Testele suplimentare sunt necesare pentru a confirma siguranța și eficiența metodei, însă rezultatele inițiale sunt promițătoare, deschizând calea către culturi mai avansate într-o lume cu probleme crescânde în ceea ce privește securitatea alimentară.
Studiul a fost publicat în Nature Biotechnology.
