Constipația cronică ar putea fi asociată și cu creierul. Un tranzit intestinal regulat și fără dificultăți este ceva ce mulți apreciază doar când se confruntă cu probleme. Totuși, constipația cronică afectează până la 15% din populația globului și poate apărea sub mai multe forme, fiecare având cauze specifice.
Una dintre aceste forme este constipația cu tranzit lent (STC), caracterizată prin deplasarea foarte lentă a materiilor fecale prin intestin. Această condiție ar putea fi cauzată de afecțiuni ale sistemului nervos enteric, rețeaua de nervi ce coordonează peristaltismul, adică mișcările musculare care mută conținutul digestiv prin tubul digestiv.
Constipația cronică ar putea fi legată și de funcționarea creierului. Conform unui studiu recent, anumite cazuri de STC ar putea apărea din cauza unui dezechilibru al axei intestin-creier. Specialiștii au propus un model care ilustrează modul în care interacționează microbiota intestinală, mucoasa intestinală și sistemul nervos enteric, denumit și „al doilea creier” al organismului.
Constipația cronică ar putea avea legătură și cu creierul. Care este mecanismul implicat?
Modelul începe cu modificarea microbiotei intestinale, influențată de dietă, medicamente sau stilul de viață. Schimbările din compoziția bacteriană duc la generarea unor metaboliți diferiți, substanțe care afectează bariera intestinală responsabilă de absorbția nutrienților și de blocarea agenților nocivi.
„Dovezile existente susțin ideea unei corelații între modificările microbiotei și constipație. Cu toate acestea, majoritatea sunt rezultate din studii observaționale și experimente pe modele animale, nu din dovezi directe pe subiecți umani”, afirmă autorii, citați de ScienceAlert.
Anumite substanțe generate de bacteriile intestinale sunt benefice, precum acizii grași cu lanț scurt obținuți prin fermentarea fibrelor. Altele, derivate din acizii biliari, membranele bacteriene sau din metabolizarea triptofanului, pot crea un mediu ce compromite integritatea mucoasei intestinale și răspunsul imunitar.
Dacă această barieră devine mai permeabilă, metaboliții bacterieni pot induce inflamații și pot influența funcționarea sistemului nervos enteric, perturbând contracțiile intestinale. Totuși, cercetătorii subliniază că slăbirea barierei intestinale nu cauzează direct constipația, ci favorizează apariția altor dezechilibre.
Care ar fi soluția pentru tratarea acestei probleme?
În următoarele etape, comunicarea dintre neuroni, celulele imunitare și microorganismele intestinale, precum și stratul muscular responsabil de transportul conținutului intestinal sunt afectate. În cele din urmă, pot apărea pierderi neuronale, dezechilibre chimice sau disfuncții ale celulelor care reglează ritmul peristaltismului.
Având în vedere complexitatea acestor mecanisme, autorii consideră că abordarea constipației ar trebui să fie multidimensională. Printre opțiuni se află refacerea microbiotei prin probiotice și prebiotice sau chiar transplantul de microbiotă fecală, o metodă care a demonstrat rezultate promițătoare în alte afecțiuni. Alte strategii urmăresc reducerea inflamației sau protejarea neuronilor implicați în controlul motilității intestinale, deși aceste tratamente nu sunt încă disponibile pentru constipație.
Cercetătorii afirmă că, în viitor, aceste strategii ar putea fi combinate cu tratamentele tradiționale pentru a îmbunătăți funcționarea intestinului și hidratarea materiilor fecale.
Studiul a fost publicat în revista *Frontiers in Immunology*.
