Astronomii ar fi surprins o galaxie primordială în timp ce se „stinge”. Specialiștii au identificat numeroase galaxii „roșii și moarte” în Universul timpuriu, sisteme masive care au oprit formarea stelelor într-un interval surprinzător de timp. Acum, o echipă de cercetători consideră că a observat una chiar în mijlocul acestei tranziții: o galaxie masivă care își pierde gazul esențial pentru formarea stelelor la doar 1,4 miliarde de ani după Big Bang.
Astronomii ar fi surprins o galaxie primordială în timp ce se „stinge”. Această galaxie, denumită C26, este parte a SPT2349-56, un proto-roi în formare, care cuprinde aproximativ 30 de galaxii într-o regiune cu un diametru de aproximativ 100 de kiloparseci. C26 a captat atenția astronomilor prin forma sa neobișnuită, asemănătoare unei comete, având un „cap” compact și o coadă lungă în care se află o regiune foarte luminoasă denumită „nod”.
Folosind observații de la telescoapele spațiale Hubble și James Webb, echipa condusă de Dazhi Zhou de la University of British Columbia (Canada) a studiat în mod separat capul, coada și nodul galaxiei pentru a evalua masa și ritmul formării stelelor.
Astronomii ar fi surprins o galaxie primordială în timp ce se „stinge”. Ce se întâmplă cu aceasta?
Rezultatele sugerează că stelele din coadă sunt mai tinere, fiind observabile în radiația ultravioletă. Capul galaxiei are o masă de aproximativ 22 de miliarde de mase solare, în timp ce coada, împreună cu nodul, totalizează aproximativ 6 miliarde de mase solare.
Cercetătorii au constatat că galaxia deține încă zeci de miliarde de mase solare de gaz rece, dar mai mult de jumătate din această rezervă nu mai este localizată în interiorul său. Gazul a fost smuls și întins pe parcursul cozii, unde este dispersat și liniștit, fără densitatea necesară pentru a genera noi stele. Ca rezultat, ritmul de naștere a stelelor în centrul galaxiei este mai mic decât ar fi anticipat pentru un sistem aflat în această etapă de evoluție.
În general, galaxiile își pierd gazul fie prin interacțiuni gravitaționale cu alte galaxii, fie printr-un proces denumit „desprindere prin presiune dinamică” (ram-pressure stripping), care se produce atunci când o galaxie trece prin gazul fierbinte al unui roi galactic, iar rezistența acestuia îi îndepărtează gazul, raportează Phys.org.
Autorii studiului exclud prima variantă, deoarece singurul posibil companion este insuficient de masiv pentru a genera un astfel de efect gravitațional. Pe de altă parte, mai multe dovezi susțin scenariul desprinderii prin presiune dinamică. Gazul din coadă este distribuit uniform, nu pare rupt în fragmente, iar poziția cozii îndreptată spre centrul proto-roiului corespunde direcției în care gazul ar fi fost împins în urma galaxiei în timp ce aceasta se mișcă prin mediul fierbinte din jur.
