Un studiu recent indică faptul că ajustarea modului în care indivizii se revăd mental amintirile dificile din copilărie poate diminua frica de eșec și suferința asociată.
Ce anume îi face pe unii oameni să considere fiecare greșeală o catastrofă personală, în timp ce alții depășesc eșecurile cu ușurință? Psihologii sugerează că răspunsul se află adesea în contextul copilăriei, unde critica, neglijarea sau reacțiile dure din partea părinților sau îngrijitorilor pot lăsa cicatrici emoționale persistente.
O cercetare nouă de la Universitatea SWPS și Institutul Nencki de Biologie Experimentală arată că tehnicile specializate de terapie bazată pe imagini mentale pot ajuta la diminuarea acestor modele vechi, reducând frica de eșec și ajustând modul în care indivizii reacționează la amintirile dureroase cu anii mai târziu. Rezultatele au fost publicate în revista Frontiers in Psychology.
Experiențele traumatizante din copilărie, precum critica, neglijarea sau reacțiile aspre ale adulților, pot influența sănătatea mentală și calitatea vieții în perioada adultă.
Modul în care părinții reacționează la erorile copiilor poate contribui la formarea unor modele emoționale și cognitive durabile. Un rezultat posibil este frica de eșec, înrădăcinată în convingerea că greșelile îi fac pe oameni să pară mai puțin valoroși, conform SciTechdaily.
Ajustarea unor tipare vechi
O echipă de la Laboratorul de Neuroștiințe Afective din cadrul Institutului de Psihologie al Universității SWPS (situată în Poznań) și Laboratorul de Imagistică Cerebrală de la Institutul Nencki de Biologie Experimentală din Varșovia a investigat dacă psihoterapia bazată pe imagini mentale ar putea diminua, pe termen lung, impactul acestor amintiri negative asupra vieții cotidiene.
Studiul clinic controlat a inclus 180 de tineri adulți (între 18 și 35 de ani) care sufereau din cauza fricii de eșec. Pe parcursul a două săptămâni, participanții au luat parte la patru sesiuni terapeutice centrate pe amintiri dureroase din copilărie, care implicau critici.
Un grup a beneficiat de tehnica Expunerii prin Imaginație, în cadrul căreia participanții au fost încurajați să-și amintească situații care le provocau frică sau anxietate (grupul de control activ).
Un alt grup a beneficiat de Rescrierea Scenariului Mental, o metodă menită să schimbe narațiunea atașată unei amintiri. În această abordare, o persoană evocă un eveniment dureros și își imaginează un „apărător” (de exemplu, terapeutul) care intervine pentru a confrunta criticile și a susține copilul.
O scădere semnificativă a fricii de eșec
Un al treilea grup a utilizat aceeași tehnică, combinată cu o procedură de întârziere de 10 minute, menită să perturbe amprenta amintirii critice și să consolideze efectul intervenției.
Participanții au completat chestionare și au participat la interviuri. De asemenea, cercetătorii le-au monitorizat reacțiile fiziologice. Evaluările de follow-up au avut loc la trei și la șase luni distanță.
Toate tehnicile bazate pe imagini mentale testate în studiu au condus la o reducere semnificativă și durabilă a fricii de eșec. Participanții au raportat, de asemenea, o scădere a tristeții și vinovăției. Reacțiile lor fiziologice la amintirile legate de critici au diminuat, ceea ce sugerează că nu mai răspundeau cu un stres intens asupra gândurilor legate de situațiile dureroase. Introducerea modificărilor.
