O teorie freudiană de mai bine de 130 de ani anticipează corect neuroștiința contemporană.

O teorie freudiană de mai bine de 130 de ani anticipează corect neuroștiința contemporană.

Un recent studiu indică faptul că una dintre conceptele dezvoltate de Sigmund Freud acum mai bine de 130 de ani are multe similitudini cu unul dintre cele mai influente modele din neuroștiințele contemporane.

Articolul a fost publicat în revista științifică Entropy. Autorii compară psihanaliza cu teoria „creierului predictiv”, unul dintre modelele proeminente din neuroștiința modernă. Conform acestui model, creierul face constant previziuni despre mediul înconjurător, raportează Science Daily.

Apoi, aceste previziuni sunt confruntate cu informațiile primite de la simțuri și sunt ajustate în mod constant. Cercetătorii afirmă că acest mecanism modelează percepțiile, comportamentul și reglarea emoțiilor.

Autorii susțin că neuroștiința și psihanaliza descriu aceleași procese mentale din unghiuri diferite. Neuroștiința investighează mecanismele biologice ale creierului, în timp ce psihanaliza se concentrează asupra modului în care indivizii experimentează și interpretează aceste procese.

Studiul oferă ca exemplu conceptul psihanalitic al proiecției. Cercetătorii susțin că oamenii au tendința de a atribui altora intenții sau emoții bazate pe experiențele anterioare. Aceste așteptări influențează modul în care sunt percepute relațiile și situațiile noi.

Autorii consideră că conexiunea dintre cele două domenii ar putea ajuta la înțelegerea unor tulburări mintale. Conform cercetării, unele simptome persistente pot fi reprezentări ale unor modele de predicție rigide, greu de schimbat. Persoanele care anticipază constant respingere sau critică pot percepe realitatea prin acest filtru.

Cercetătorii afirmă că modificarea acestor tipare necesită timp și poate fi facilitată prin psihoterapie.

Sigmund Freud a fundamentat psihanaliza la sfârșitul secolului XIX, având contribuții precum inconștientul, mecanismele de apărare și proiecția. De-a lungul timpului, multe dintre teoriile sale au fost contestate sau reinterpretate de cercetarea contemporană, iar unele nu au putut fi validate prin experimente.

În ultimii ani, totuși, mai multe studii din domeniul neuroștiinței au căutat să determine dacă anumite idei ale lui Freud pot fi explicate prin mecanisme biologice ale creierului. Autorii noii lucrări subliniază că nu demonstrează validitatea completă a psihanalizei, ci promovează un dialog între cele două discipline pentru o înțelegere mai profundă a funcționării minții umane.