Pe parcursul întregii zile, ochii sunt expuși unor factori dăunători: nu doar că majoritatea dintre noi nu utilizează ochelari cu protecție UV adecvată, dar mulți suntem „dependent” de tehnologie. Conform medicului oftalmolog Irina Bartoș, nu există un „timp perfect sigur” pentru a ne uita la ecrane.
Dr. Irina Bartoș, oftalmolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, afirmă că protejarea vederii implică controale oftalmologice regulate, purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, menținerea unei igiene corespunzătoare a mâinilor și evitarea contactului ochilor cu mâinile murdare. Este esențială utilizarea corectă a lentilelor de contact, limitarea expunerii prelungite la ecrane prin pauze regulate, asigurarea unei hidratări adecvate și utilizarea echipamentelor de protecție oculară în activitățile ce prezintă risc de traumatisme, praf sau substanțe chimice.
Cât timp este considerat sigur să stăm în fața ecranelor? Medicii susțin că nu există un interval de timp „perfect sigur”, însă expunerea prelungită la ecrane poate cauza oboseală oculară, uscăciune, vedere neclară sau dureri de cap.
„Ceea ce contează este felul în care utilizăm ecranele: să facem pauze regulate; să păstrăm o distanță adecvată față de monitor (aproximativ 50–70 cm); să avem o iluminare corespunzătoare; să clipim mai des, deoarece frecvența clipitului scade în fața ecranelor. La copii și adolescenți, timpul petrecut pe dispozitive trebuie să fie limitat și echilibrat cu activități în aer liber”, afirmă dr. Bartoș.
Există câteva reguli pe care oftalmologii le recomandă pentru a diminua oboseala oculară.
Așadar, pentru a preveni oboseala oculară, este crucial să facem pauze regulate în timpul utilizării computerului sau telefonului, să clipim mai des pentru a menține hidratarea suprafeței oculare și să folosim ecranele într-un mediu bine iluminat. De asemenea, lacrimile artificiale pot fi benefice, la recomandarea medicului oftalmolog.
Alimentația joacă un rol vital în sănătatea ochilor. Dr. Irina Bartoș recomandă consumul de alimente bogate în: vitamina A (morcovi, cartofi dulci, ficat); luteină și zeaxantină (spanac, broccoli); acizi grași Omega-3 (pește gras, nuci, semințe); vitaminele C și E (citrice, ardei, migdale).
„În anumite circumstanțe, vitaminele și suplimentele pot fi benefice, dar acestea nu trebuie administrate fără indicația medicului. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot aduce beneficii, dar nu substituie o alimentație sănătoasă și controalele oftalmologice periodice. Recomandările legate de suplimente trebuie să fie personalizate, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate”, adaugă medicul din Sibiu.
