Populația globală experimentează o transformare semnificativă. Trăim mai mult ca niciodată, iar proporția persoanelor în vârstă la nivel mondial este în continuă ascensiune. Cu toate acestea, acești ani suplimentari nu sunt neapărat trăiți într-o stare de sănătate optimă.
În ce mod interacționează această longevitate cu genetica și evoluția? Cum va influența bătrânețea specia noastră? Și este declinul sănătății un cost inevitabil al procesului de îmbătrânire?
Pentru a aborda aceste întrebări, geneticienii evoluționiști Handan Melike Dönertaş și Linda Partridge au scrutinizat seturi uriașe de date genetice contemporane pentru a verifica o teorie formulată în mijlocul secolului trecut: „umbra selecției”. Cercetarea lor a fost publicată în revista Nature Reviews Genetics.
Conceptul sugerează că selecția naturală dictată de presiunile evolutive, mai precis cunoscută sub denumirea de „supraviețuirea celui mai adaptat”, este dominată aproape exclusiv de nevoia unei specii de a se reproduce.
Odată ce noua generație a fost concepută și crescută, starea de sănătate a organismului parental devine irrelevantă din punct de vedere evolutiv, scrie ScienceAlert.
Populația globală experimentează o transformare semnificativă
Acest fenomen influențează sănătatea în bătrânețe în două moduri esențiale. Mutațiile dăunătoare care apar tardiv în viață nu sunt eliminate de evoluție, deoarece în acel moment indivizii au transmis deja genele urmașilor lor.
Al doilea aspect se referă la pleiotropia antagonistică. Genele care sunt extrem de benefice în tinerețe (de exemplu, cele care cresc fertilitatea în anii doi și trei ai vieții), dar devin dăunătoare în bătrânețe (prin creșterea riscurilor de cancer), sunt puternic selectate de către selecția naturală datorită avantajului inițial.
„Perspectiva evoluționistă asupra îmbătrânirii nu este doar o curiozitate din trecut,” explică Dönertaş, de la Institutul Fritz Lipmann din Germania. „Ea dezvăluie mecanisme vechi, conservate de-a lungul evoluției, ale căror activitate continuă la vârste înaintate contribuie la afecțiunile asociate îmbătrânirii.”
Prin analiza datelor provenite de la sute de mii de indivizi, cercetătorii au validat că forța selecției naturale scade drastic cu avansarea în vârstă.
O nouă abordare pentru o bătrânețe sănătoasă
Cu toate acestea, studiul a mers mai departe, comparând biologia umană cu cea a unor specii notabil de longevive, precum șobolanul-cârtiță golaș. Strategiile biologice utilizate de aceste animale pentru a evita „umbra selecției” pot oferi indicii valoroase pentru medicina umană.
Practic, înțelegerea acestui ecran evolutiv ne ajută să redefinim obiectivele gerontologiei. Miza nu mai este simplă
