O alimentație sănătoasă reprezintă una dintre cele mai esențiale metode de a menține bunăstarea fizică și mentală. Însă obsesia față de dietele „sănătoase” poate deveni dăunătoare.
Studiile indică faptul că o dietă bine echilibrată poate scădea riscul de a dezvolta diverse probleme de sănătate, inclusiv diabet de tip 2, boli cardiace și anumite forme de cancer. În plus, alimentația joacă un rol important în protecția împotriva depresiei și altor dificultăți legate de sănătatea mintală.
Cu toate acestea, pentru unele persoane, așa-zisa alimentație „curată” poate deveni o obsesie, iar platformele sociale pot exacerba acest fenomen.
Conceptul de „clean eating” se axează pe un set de comportamente alimentare care pun accent pe ideea de „nutriție adecvată”. Aceste obiceiuri pot deveni restrictive și obsesive, bazându-se pe evitarea alimentelor considerate „nesănătoase” sau „necorespunzătoare”.
Obsesia pentru diete „sănătoase”, alimentată de platformele sociale
Această formă de alimentație a câștigat popularitate în special pe platformele de socializare, unde canale precum Instagram și TikTok promovează idei despre evitarea alimentelor procesate și încurajează consumul exclusiv de produse „pure”. Totuși, aceste mesaje provin adesea de la influenceri din domeniul wellness-ului, nu de la experți din sfera medicală, atrage atenția profesoara Gemma Sharp, conducătoarea Departamentului de cercetare privind imaginea corporală, tulburările alimentare și greutatea de la Universitatea Adelaide (Australia).
Astfel, distincția dintre o dietă echilibrată și una excesiv de restrictivă devine din ce în ce mai neclară. În sine, conceptul de „clean eating” nu este neapărat dăunător, cu toate acestea, poate căpăta o conotație negativă atunci când regulile alimentare devin inflexibile și sunt asociate cu stima de sine.
În astfel de situații, indivizii pot experimenta anxietate sau vinovăție când consumă hrană considerată „necorespunzătoare” sau „nesănătoasă”.
Alimentația dezordonată este un termen general care descrie comportamente alimentare problematice ce nu satisfac criteriile clinice pentru un diagnostic de tulburare alimentară. Totuși, acestea pot afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală.
Aceste comportamente pot include săritul meselor, diete restrictive, mâncat compulsiv, exerciții fizice excesive, preocupări legate de imaginea corporală și o obsesie constantă față de mâncare.
Cum s-ar putea aborda această problemă?
Tulburările de alimentație sunt afecțiuni mintale recunoscute clinic, care influențează în mod constant comportamentul față de mâncare și gândurile legate de alimentație, greutate sau imagine corporală. Acestea pot avea efecte grave asupra sănătății și, în anumite situații, pot fi chiar fatale. Exemplele includ anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de alimentație compulsivă și tulburarea de evitare/restricție a consumului alimentar, conform ScienceAlert.
Ortorexia nervoasă, caracterizată printr-o îngrijorare excesivă față de alimentația sănătoasă, nu este recunoscută oficial ca tulburare de alimentație, dar este asociată cu fenomenul „clean eating”.
Persoanele afectate de obsesia pentru diete „sănătoase” pot stabili reguli foarte stricte cu privire la alimentație, iar nerespectarea acestora le poate afecta sănătatea fizică, relațiile sociale și calitatea vieții.
Studiile sugerează că o varietate de factori poate contribui la apariția acestor probleme, într-o interacțiune complexă: genetica, dietele restrictive, trăsături de personalitate precum perfecționismul, anxietatea, imaginea corporală, presiunea socială, experiențele familiale și expunerea la
