Atacul declanșat de Hitler pe 10 mai 1940 împotriva Europei de Vest și avansul rapid al trupelor naziste în Franța, Belgia și Olanda au generat îngrijorare și în București. Regele Carol al II-lea observa cu atenție desfășurarea conflictului de pe Frontul de Vest și căuta să mențină neutralitatea României pentru a evita o posibilă agresiune. În acest cadru, politicienii din anturajul regelui au început să reevalueze direcția politicii externe a națiunii, influențați de succesele militare ale Germaniei. În același timp, presiunile germane asupra României deveneau din ce în ce mai ferme.
Regele Carol al II-lea înregistra aproape zilnic evenimentele legate de Frontul de Vest în jurnalul său. Pe 17 mai 1940, a numit ziua “dezastruoasă” din cauza extinderii breșei din apărarea franceză de la Sedan, care amenința grav apărarea Franței. “Zi dezastruoasă. Până azi-seară existau speranțe că spărtura mică de la Sedan ar putea fi rapid acoperită. La 7, însă, a venit mesajul că breșa s-a îngrozitor lărgit la 100 km lărgime și 40 adâncime. Bruxelles a căzut. Situația e extrem de gravă. Se pare că aviația a jucat din nou un rol decisiv în această ofensivă”, nota Carol al II-lea în jurnalul său.
În zilele care au urmat, regele a observat sugestiile venite din partea germanilor de a stabili contacte cu Hermann Göring, un alt centru de putere din Berlin. Ministrul de Externe, Grigore Gafencu, fusese îndrumat să organizeze aceste legături. Totuși, regele a primit cu circumspecție această propunere, dat fiind că succesul forțelor aeriene germane adusese o popularitate sporită pentru Göring în rândul germanilor, deși el nu era necesarmente mai apreciat decât Hitler.
Veștile despre înfrângerile continue ale Franței au amplificat tensiunea la București. Pe 21 mai, de Sf. Constantin și Elena, Carol al II-lea a aflat despre divizarea trupelor franceze de către ofensiva germană, ceea ce l-a îngrijorat și mai mult.
Încercarea de a stabili comunicarea cu Göring a fost în cele din urmă abandonată după ce autoritățile române au descoperit un arsenal de arme ascuns într-un transport de petrol german pe teritoriul României. În plus, discuția dintre mareșalul Palatului și Alfred Gerstenberg s-a degenerat, fiind marcată de informații distorsionate și intrigă. “Ziua este dominată de chestiunile de ieri. Porcul acela de Gerstenberg a denaturat complet ceea ce a discutat cu Urdăreanu… Aceasta este o infamă intrigă, care trebuie acum să fie corectată”, sublinia Carol al II-lea.
Pentru România, căderea Franței transforma furtuna politică și militară într-o amenințare reală și iminentă, evidențiind necesitatea recalibrării urgente a politicii externe în fața agresiunii crescânde.
