Un studiu recent efectuat de cercetătorii echipei „DreamTeam” de la Institutul Creierului din Paris demonstrează că visele nu respectă limitele convenționale dintre starea de veghe și somn.
Experiențele noastre mentale, inclusiv cele de tip oniric, nu se supun granițelor clasice dintre starea de veghe și somn. Aceste descoperiri au fost publicate în revista *Cell Reports*.
Din punct de vedere convențional, starea de veghe și somnul sunt considerate stări fiziologice separate. „Cu toate acestea, lucrurile sunt departe de a fi clare. A fi treaz nu înseamnă automat a fi atent sau capabil de rațiune,” afirmă Delphine Oudiette, co-lider al echipei de cercetare.
„Acum sunt conștienți că există un continuu între veghe și somn, cu stări intermediare în care anumite regiuni cerebrale pot fi inactive. Rămânea de văzut dacă și conținutul gândurilor noastre variază în mod independent de vigilență.”
Pentru a explora această întrebare, cercetătorii au analizat debutul somnului, o etapă de tranziție între veghe și somn. Nicolas Decat, autorul principal al studiului, explică că, pe măsură ce ne lăsăm să adormim, apar senzații și viziuni numite experiențe hipnagogice. Studiul acestor experiențe ajută la înțelegerea modului în care un vis ia naștere.
O revelație neuroștiințifică
Cercetarea a implicat 92 de participanți instruiți să raporteze gândurile lor. Echipa a utilizat un dispozitiv experimental inspirat de Thomas Edison. Se spune că inventatorul obișnuia să adoarmă într-un fotoliu ținând un obiect greu în mână; atunci când acesta cădea, îl trezea exact la granița somnului, permițându-i să utilizeze ideile creative din acel moment crucial.
Participanții au purtat căști EEG pentru a înregistra activitatea cerebrală și au descris experiențele mentale avute cu zece secunde înainte de a fi treziți. Datele au fost analizate printr-un algoritm de grupare care nu a impus categorii prestabilite.
Analiza a relevat existența a patru stări mentale distincte, nu doar două: Amintiri trecătoare, Conexiune ridicată cu mediul, Bizarerie (imagini fantastice, de tip vis), Control voluntar ridicat (planificarea viitorului).
Descoperirea principală este că fiecare dintre aceste patru stări s-a manifestat în fiecare dintre cele trei etape analizate: veghe, debutul somnului și somn ușor.
Semnătura cerebrală a visului
Conținutul gândurilor nu este limitat de granițele dintre veghe și somn. Un participant, deși treaz, a raportat că vede furnici mișcându-se pe corpul său, în timp ce altul, deși adormit, își revizuia mental programul pentru ziua următoare.
Echipa a identificat o semnătură cerebrală specifică pentru starea onirică, caracterizată printr-o conectivitate deficitară pe distanțe lungi între regiunile frontale și cele occipitale. Aceasta ar putea constitui baza neurofiziologică pentru acele momente când raționamentul lucid este eclipsat de senzațiile intense caracteristice viselor.
Această abordare ar putea schimba radical modul de tratare a insomniei paradoxale, situația în care pacienții simt că nu au dormit deloc, deși testele clinice demonstrează altceva. „Criteriile tradiționale sunt probabil inadecvate,” declară Delphine Oudiette. Analiza conținutului mental ar putea servi drept indicator mai precis, oferind pacienților validarea experienței lor subiective și deschizând calea către noi markeri obiectivi în domeniul medicinei somnului, scrie technologynetworks.
Vă mai recomandăm să citiți și:
[Test de cultură generală. De ce vorbim în somn?](https://www.descopera.ro/stiinta/21065539-test-de-cultura-generala-de-ce-vorb)
