📜 — Articol: O vizită istorică: Regele Mihai în România, aprilie 1992 — 📜
Pe 26 aprilie 1992, România a trăit un moment extrem de emoționant, încărcat de semnificație simbolică: Regele Mihai I realiza prima sa vizită oficială în țară după Revoluția din 1989, marcând astfel întoarcerea sa după mai bine de 40 de ani de exil. Evenimentul s-a desfășurat în perioada sărbătorilor de Paști, având loc între 25 și 27 aprilie, și a constituit o oportunitate de reunire între fostul suveran și națiunea sa.
—
Contextul și relevanța vizitei
—
După căderea regimului comunist, România se afla într-un climat politic precarit, iar revenirea Regelui Mihai a fost percepută de mulți ca un semn de reconciliere națională. Totuși, vizita a fost marcată de polemici și constrângeri: autoritățile au implementat un program rigid, încercând să diminueze vibrația emoțională a evenimentului.
Regele Mihai, fiind însoțit de Regina Ana și Principesa Margareta, a sosit într-un context tensionat, dar a fost primit cu o avalanșă de simpatie. Sute de mii de români s-au adunat pe străzi pentru a-l aclama, un semn de respect și aspirație pentru schimbare profundă.
—
Sărbătoarea Paștelui: Un simbol al reînnoirii
—
Prima sa oprire a fost la Mănăstirea Putna – un loc sacru și emblematic pentru identitatea națională românească. Aici, Regele Mihai a participat la slujba de Înviere, un moment cu încărcătură emoțională și simbolică: sărbătoarea Paștelui, reprezentând reînnoirea și speranța, coincide cu revivalul legăturii dintre Rege și-națiunea sa.
Apoi, fostul suveran a vizitat Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, continuând spre inima capitalei – Piața Universității – importantă datorită rolului jucat în Revoluție și în mișcările democratice.
—
Discursul de la Hotel Continental
—
Discursul public al Regelui a fost susținut de la balconul Hotelului Continental din București, locație stabilită anterior cu autoritățile pentru a evita posibile neînțelegeri politice. În afară de cuvintele sale pline de demnitate și speranță, Regele l-a făcut cunoscut publicului, pentru prima dată, pe nepotul său, Principele Nicolae. Acest gest a fost interpretat de mulți susținători ai monarhiei ca un indiciu clar privind succesiunea la tron, având în vedere că Regele avea patru fiice și, conform tradiției, descendența masculină avea o mare importanță în monarhie.
—
Întâlniri și refuzuri semnificative
—
Pe parcursul vizitei, Regele Mihai a avut discuții cu liderii partidelor de opoziție. Anumiți reprezentanți ai Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat l-au invitat să vorbească de la fostul balcon al Comitetului Central al PCR – același de unde Nicolae Ceaușescu a ținut ultimul său discurs în 1989. Regele Mihai a respins însă această propunere, dorind să-și mențină angajamentele asumate față de autorități și să evite crearea unei imagini de confruntare directă.
Delegația permanentă a Partidului Național Liberal, prin președintele de atunci, Radu Câmpeanu, l-a propus pe Rege ca pe un potențial candidat pentru președinția României. Regele Mihai a refuzat politicos oferta, rămânând fidel principiului său conform căruia Monarhia nu implică angajamente politice de partid.
—
Consecințele vizitei
—
Perspectiva Regelui Mihai asupra reconcilerii, demnității și democratizării a găsit ecou în rândurile unui număr mare de cetățeni.
