Vești proaste pentru umanitate: ce spun specialiștii despre nivelul de inteligență

Unii cercetători că avem de-a face cu o scădere a coeficientului global de inteligență, conform unui interviu realizat de către dcnews.ro.

„Dați-mi voie să vă prezint. Sunteți profesor de psihologie și șef al departamentului de psihologie diferențială și de psihodiagnoză de la Unversitatea din Viena. Aș dori să discutăm azi despre o temă pe care o consider importantă pentru viitor. E vorba de coeficientul de inteligență. Unii cercetători afirmă că acest coeficient ar fi în scădere, alții că ar fi în creștere. Ați abordat științific această temă. Cum v-ați apropiat de ea?”, a întrebat Radu Golban, moderatorul dcnews.ro.

„Mă ocup de peste zece ani de această temă. Preocuparea mea provine dintr-un interes pentru studiul inteligenței în general. Inteligența este o capacitate importantă, de care oamenii dispun în măsură mai mare sau mai mică. Nu e vorba de o judecată de valoare, adică inteligența nu ne spune dacă o persoană este bună sau rea. Dar știm că inteligența îi ajută pe oameni să se descurce în viață. Și, de aceea, e foarte important să stabilim cum pot fi susținuți oamenii, cum pot fi ei ajutați, în așa fel încât să se descurce mai ușor în viață. Iar inteligența este o posibilitate în acest sens, o posibilitate printre altele. Mai întâi, trebuie să știm cum evoluează inteligența. Iar dacă privim lumea în întregul ei, ne încearcă poate bănuiala că inteligența nu este neapărat în creștere. E o ipoteză pesimistă, pe care o întâlnim în ziua de azi. În realitate, în ultimii o sută de ani s-a dovedit că nivelul de inteligență a crescut”, a zis Jakob Pietschnig.

„Cu alte cuvinte, obținem rezultate din ce în ce mai bune la testele de inteligență. Pe de altă parte, se pare că, în ultimii 30–40 de ani, lucrurile s-au schimbat puțin”, a subliniat Jakob Pietschnig.

Care sunt cauzele pentru această scădere

„Dar de ce cred unii cercetători că avem de-a face cu o scădere a coeficientului global de inteligență? Așa stau lucrurile?”, a întrebat Radu Golban.

„Ideea provine din faptul că, în ultimii o sută de ani, s-a observat o creștere constantă a rezultatelor la testele de inteligență. Indiferent de țară și indiferent de domeniu, IQ-ul a crescut. Începând din anii 1990, poate chiar 1980, evoluția încetinește și devine mai nuanțată, sub aspectul diverselor domenii ale inteligenței. Chiar dacă inteligența are o bază comună, există totuși capacități specifice, care prezintă diverse traiectorii. Iar aceste traiectorii încep să se îndepărteze puțin una de alta. Cu toate acestea, nu se poate spune că situația se înrăutățește la scară globală. Mai ales în țările scandinave, s-a observat, în utimele câteva decenii, că nivelul mai degrabă stagnează sau poate chiar scade. Dar nu se poate spune că așa e peste tot și nici că ar fi o tendință unitară în Scandinavia. Acest tipar devine mai eratic și mai volatil, asta se întâmplă acum.

De aceea nici nu sunt atât de sigur că nivelul scade pe plan global. Dar se întâmplă ceva. De unde și noul scepticism față de creșterea nivelului de inteligență”, a explicat Jakob Pietschnig, pentru sursa citată.

„Să descriem câteva scenarii. Primul scenariu: să presupunem că această încetinire este reală. Chiar și așa, tot ar exista o creștere în comparație cu cei dinaintea noastră, creștere binevenită în sensul evoluției. Al doilea scenariu: stagnăm la un nivel înalt (să sperăm). Al treilea scenariu: suntem în scădere. Putem să presupunem, de dragul discuției noastre, că această scădere este reală. Ce ar însemna asta? Studiile mai vechi despre ce s-a întâmplat în ultimii o sută de ani arată că IQ-ul a crescut indubitabil. Ceea ce nu a crescut este așa-numitul G psihometric. G-ul psihometric este un fel de mulțime de intersecție a tuturor performanțelor intelective, adică a tot ce au în comun aceste performanțe.

Sună paradoxal. Cum poate să crească inteligența, în timp ce partea comună a performanțelor cognitive nu crește? Această parte comună ia naștere din corelația pozitivă a tutoror performanțelor intelective specifice pe care le avem. Când formele de educație devin mai specializate, pentru că lumea noastră devine mai complexă, pentru că avem nevoie de mai multă cunoaștere în anumite domenii pentru a deveni experți capabili să rezolve problemele specifice acestor domenii, se constată o creștere a capacităților în general, dar nu și a G-ului psihometric. Lucrurile sunt foarte complexe”, a subliniat Jakob Pietschnig.

[embedded content]



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.