Veninul scorpionului amazonian ar putea fi un ajutor în tratarea cancerului mamar. Rezultatele preliminare prezentate la conferința FAPESP Week France sugerează că veninul unui scorpion din pădurile tropicale amazoniene, Brotheas amazonicus, ar putea avea un potențial terapeutic în combaterea cancerului de sân.
Pe măsură ce populația globală îmbătrânește, expunerea crescută la poluanți și degradarea ecosistemelor duc la o creștere a cazurilor de cancer, demență și alte afecțiuni grave. În căutarea de noi opțiuni terapeutice, unii cercetători se concentrează pe surse inedite, cum ar fi veninul scorpionului amazonian.
Pentru a grăbi procesul de cercetare, o echipă de oameni de știință din Brazilia a introdus gene de interes în ADN-ul unor organisme „fabrică”, care produc ulterior moleculele dorite. Astfel, proteinele rezultate, incluzând cele din veninul scorpionului, pot fi testate pentru posibile utilizări medicale.
Veninul scorpionului amazonian, un aliat în lupta împotriva cancerului
„Am reușit să identificăm o moleculă în această specie de scorpion din Amazon, similară cu moleculele întâlnite în veninurile altor scorpioni, care acționează asupra celulelor canceroase de sân,” explică farmacologul Eliane Candiani Arantes de la Universitatea din São Paulo. La fel ca anumite medicamente chimioterapice, molecula, denumită BamazScplp1, induce necroza, adică moartea celulară, ducând la distrugerea celulelor canceroase.
Deși această direcție de cercetare este la început, metoda de producție bazată pe expresia heterologă (prin care moleculele sunt generate de alte organisme) a dus la alte rezultate semnificative. Cercetătorii au reușit, de exemplu, să obțină o moleculă din venin de șarpe care stimulează formarea vaselor de sânge, precum și o componentă sanguină obținută de la bovine.
Un progres pentru tratamentele inspirate din natură
„Acest factor de creștere favorizează generarea de vase noi și poate fi produs la scară industrială, deoarece poate fi obținut prin expresie heterologă,” adaugă Arantes.
Expresia heterologă permite obținerea în cantități mari a moleculelor bioactive în alte organisme, facilitând studierea funcțiilor acestora și testarea variantelor modificate. În acest context, cercetătorii au folosit o specie de drojdie (Komagataella pastoris) ca „fabrică” pentru producerea proteinelor de interes.
Tehnici de acest tip ar putea deschide noi posibilități pentru tratamente inspirate de natură, cu condiția să ne protejăm resursele naturale înainte de a le pierde, subliniază Science Alert.
Vă sugerăm să citiți și:
<a href="https://www.descopera.ro
