Unele persoane ar putea fi predispuse genetic la consumul de alcool și tutun. Ce spun experții despre comportamentul oamenilor

Numărul fumătorilor a scăzut dramatic în ultimii ani. Interzicerea fumatului în spațiul public, impozitarea țigărilor și o mai bună informare cu privire la efectele nocive ale tutunului au avut în mod clar un efect substanțial.

Factorii culturali și legislativi sunt foarte importanți în decizia oamenilor de a renunța sau de a începe să fumeze. Dar, pentru a continua să reducem numărul mare de probleme de sănătate atribuite fumatului sau alcoolismului, este important să înțelegem și factorii biologici care fac ca anumite persoane să fie mai predispuse la aceste dependențe.

Săptămâna trecută, într-un studiu publicat în revista științifică Nature, un grup internațional de oameni de știință a anunțat că a descoperit 4.000 de asocieri genetice care au cel puțin o anumită influență asupra consumului de alcool sau de tutun. Studiul a ținut cont de vârsta la care au început să fie consumate aceste substanțe, precum și de cantitățile pe care le consumau participanții.

Persoanele cu predispoziție genetică fumează de două ori mai mult

Dintre cele trei milioane de persoane analizate – 80% dintre ele fiind de origine europeană – studiul a observat că, în ciuda faptului că trăiesc în medii socio-economice similare, persoanele cu o predispoziție genetică mai mare fumează mai mult.

„Persoanele din primele 10% de predispoziție genetică la consumul de tutun fumează, în medie, de două ori mai multe țigări pe zi decât cele din ultimele 10% (14 țigări față de șapte)”, a declarat Javier Costas, cercetător principal în cadrul Grupului de genetică psihiatrică al Institutului de cercetare în domeniul sănătății din Santiago de Compostela.

Capacitatea de a prezice fumatul sau consumul de alcool este mult mai precisă atunci când se examinează persoanele cu ascendență europeană, deoarece există un număr mai mic de eșantioane disponibile de la alte populații rasiale. Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că efectele au apărut la persoane din toate mediile.

Analiza este primul pas pentru a începe identificarea factorilor de risc biologic pentru fumat sau alcoolism. Prin înțelegerea acestora, va fi utilă pentru elaborarea politicilor de sănătate publică. De exemplu, variantele genetice pot ajuta la prezicerea riscului de recidivă în rândul grupurilor de dependenți cu risc.

Într-un studiu similar din 2019, diverși oameni de știință – inclusiv unii dintre autorii studiului publicat săptămâna trecută – au căutat corelații între alcoolism și alte tulburări mentale. În acest studiu genetic, au fost observate corelații între alcoolism și tulburarea de deficit de atenție, schizofrenie și depresie. Un alt lucru care a atras atenția autorilor a fost slaba suprapunere dintre genele asociate cu dependența de alcool și cele asociate cu consumul moderat de alcool.

Potrivit doctorului Costas, principalele limitări ale lucrării publicate de Nature – ca și ale altor studii similare – sunt lipsa de specificitate și faptul că participanții și-au declarat singuri consumul. De exemplu, două modele foarte diferite de consum de alcool – cum ar fi consumul regulat de alcool la mese sau consumul excesiv de alcool săptămânal – pot avea ca rezultat același număr de băuturi alcoolice consumate pe săptămână.

„Este bine cunoscut faptul că persoanele cu probleme de sănătate au tendința de a subdeclara consumul de alcool și tutun”, a explicat el.

Experții subliniază faptul că, deși factorii biologici ai dependenței necesită cu siguranță studii suplimentare, este important să nu se minimalizeze rolul pe care politicile publice l-au jucat în modificarea comportamentului oamenilor.

Spre exemplu, în 2014 s-a împlinit 50 de ani de la publicarea unui raport al medicului chirurg general al SUA – cea mai înaltă autoritate sanitară din țară – care a detaliat efectele tutunului asupra sănătății. În decursul unei jumătăți de secol, procentul americanilor care fumează a scăzut de la 42% la 18% – o schimbare culturală masivă care a prevenit peste opt milioane de decese premature, potrivit unui studiu publicat în JAMA.

Potrivit statisticilor Asociației Medicale Americane, acesta nu a fost doar un fenomen american. Din 1980 până în 2014, procentul de fumători din întreaga lume a scăzut de la 41,2% la 31,1% în rândul bărbaților și de la 10,6% la 6,2% în rândul femeilor.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.