Un studiu recent a descoperit pentru prima dată modul în care creierul poate opri boala Alzheimer.

Un studiu recent a descoperit pentru prima dată modul în care creierul poate opri boala Alzheimer.

Antrenarea sistemului imunitar al creierului: o frontieră inovatoare în combaterea bolii Alzheimer

Boala Alzheimer, cea mai răspândită formă de demență, continuă să afecteze milioane de persoane la nivel global și, până în prezent, nu beneficiază de un remediu. Cu toate acestea, cercetătorii au realizat progrese semnificative în ultimii ani în demersul de a încetini evoluția bolii, o abordare promițătoare fiind stimularea sistemului imunitar cerebral pentru a recunoaște și elimina substanțele toxice ce contribuie la declanșarea acesteia.

Noile descoperiri referitoare la microglie

Un studiu recent, publicat în prestigioasa revistă Nature Medicine, oferă informații fără precedent despre modul în care sistemul imunitar al creierului – în special prin intermediul celulelor microgliale – poate fi „învățat” să contracareze efectele devastatoare ale bolii Alzheimer.

Microglia sunt celulele imune rezidente din sistemul nervos central, funcționând ca protectorii creierului. Acestea monitorizează constant țesutul cerebral din căutarea agenților patogeni, a reziduurilor celulare și, în acest context, a agregatelor de proteine amiloid-beta care provoacă degenerarea neuronală.

Studiul a fost efectuat pe mostre de țesut cerebral obținute post-mortem de la pacienți diagnosticați cu Alzheimer, mulți dintre ei având antecedente de tratamente imunologice menite să elimine depozitele de amiloid-beta. Scopul a fost de a înțelege de ce această terapie are succes doar în anumite cazuri.

Tehnologie avansată pentru o clarificare mai profundă

Prin utilizarea transcriptomicii spațiale – o tehnică inovatoare de analiză ce cartografiează activitatea genelor în funcție de poziționarea lor în creier – cercetătorii au identificat activarea unei subpopulații specifice de celule microgliale, denumită popular „microglia turbo”.

Aceste celule imune activate nu doar că elimine aglomerările de amiloid-beta, dar reglează și inflamația cerebrală care însoțește acest proces. Spre deosebire de inflamația cronică, ce agravează daunele cerebrale, răspunsul inflamator moderat și bine controlat ajută la repararea țesutului cerebral.

Gene esențiale implicate în răspunsul imunitar

Cercetarea a evidențiat că gene precum APOE și TREM2 – deja asociate cu riscul de a dezvolta Alzheimer – au un rol în activarea acestor microglie eficiente. Varianta APOE4, de exemplu, este un factor genetic major de risc, dar poate influența, de asemenea, reactivitatea microgliei în urma unor tratamente.

Această descoperire deschide noi posibilități pentru crearea unor soluții terapeutice personalizate, adaptate profilului genetic al fiecărui pacient.

Un viitor promițător pentru imunoterapiile anti-Alzheimer

Una dintre întrebările fundamentale la care cercetătorii au căutat răspuns este dacă microglia, odată activate pentru a îndepărta amiloidul, rămân blocate într-o stare de activare cronică, ceea ce ar putea avea efecte negative. Răspunsul a fost încurajator: microglia revin la starea lor normală de „vegheră” după ce își îndeplinesc funcția, având, de asemenea, un rol activ în restaurarea circuitelor neuronale.

Acest lucru sugerează că imunoterapia ar putea reprezenta o opțiune sigură și eficientă, cu condiția să fie aplicată cu atenție și în momentul potrivit al evoluției bolii.

Soluții pe termen lung: prevenție și diagnosticare timpurie

Pe măsură ce cunoașterea mecanismelor neuronale și imune se dezvoltă, cercetătorii examinează posibilitatea de a activa microglia în mod preventiv, înainte de debutul Alzheimerului. Acest lucru ar putea însemna că, în viitor, terapiile ar putea fi administrate persoanelor în stadii preclinice, înainte de apariția simptomelor cognitive.

De asemenea, tehnolog