Un studiu indică faptul că urina de balenă răspândește nutrienți pe mii de kilometri.

Un studiu indică faptul că urina de balenă răspândește nutrienți pe mii de kilometri.

# **Urina de balenă transportă nutrienți pe distanțe mari – un mecanism crucial pentru sănătatea oceanelor**

Balenelor le revine o sarcină fundamentală în menținerea echilibrului ecosistemelor marine, nu doar prin influența lor asupra lanțului trofic, ci și printr-un fenomen mai puțin menționat: distribuția nutrienților prin excremente și urină. Un studiu recent evidențiază faptul că balenele nu doar oxigenează și fertilizează oceanele prin „tsunamiurile lor de fecale”, ci și prin cantități considerabile de urină care contribuie la dispersarea substanțelor nutritive pe mii de kilometri.

## **Migrația balenelor – un mecanism natural de fertilizare a oceanelor**

Balenelor cu fanoane, cum ar fi balenele cu cocoașă (*Megaptera novaeangliae*), le revine un rol crucial în susținerea biodiversității marine. Aceste mamifere marine migrează anual între regiunile reci, pline de hrană, și apele calde, unde își cresc puii. Pe parcursul acestui parcurs de mii de kilometri, balenele transportă și redistribuie nutrienți esențiali în ecosistemele oceanice.

„Noi numim acest fenomen *marea bandă transportoare a balenelor*”, explică Joe Roman, biolog la Universitatea din Vermont (SUA). Această migrație joacă un rol semnificativ în fertilizarea oceanelor prin eliberarea de nutrienți în apă, sub formă de urină, piele exfoliată și, în final, prin descompunerea lor după moarte.

## **Urina de balenă – o sursă vitală de nutrienți pentru oceane**

Conform noii cercetări, anumite specii de balene, precum balenele cenușii, balenele cu cocoașă și diferite specii *Eubalaena*, contribuie anual cu un volum impresionant de nutrienți:

– **3.800 de tone de azot**
– **46.000 de tone de biomaterial**

Aceste substanțe sunt esențiale pentru hrănirea ecosistemelor costiere, inclusiv a recifelor de corali, care susțin o diversitate mare de specii marine. Pe lângă urină, nutrienții sunt aduși și prin excrementele lichide ale balenelor, care generează „explozive” de azot și fier în apă, stimulând dezvoltarea fitoplanctonului – baza lanțului trofic marin.

„Nutrienții vin din exterior, dar nu printr-un râu, ci prin aceste animale migratoare”, adaugă oceanograful Andrew Pershing, de la Universitatea Aarhus din Danemarca.

## **Balenele – arhitecții ecosistemelor oceanice**

Cercetarea sugerează că, înainte de începutul pescuitului și vânătorii comerciale de balene, aportul de nutrienți prin urina și excrementele acestor mamifere era de **cel puțin de trei ori mai mare**. Acest lucru indică faptul că scăderea populațiilor de balene a avut un impact semnificativ asupra productivității oceanelor.

Fitoplanctonul, care beneficiază de nutrienții transportați de balene, are un rol esențial în producția de oxigen și **în absorbția dioxidului de carbon** din atmosferă. Aceasta sugerează că balenele contribuie indirect la **atenuarea efectelor schimbărilor climatice**.

## **Conservarea balenelor – cheia revitalizării oceanelor**

Deși protecția balenelor a dus la revitalizarea unor populații, cum ar fi balenele cu cocoașă din estul Australiei, multe specii continuă să fie amenințate. Dintre cele mai grave pericole pentru balene se numără:

– **Coliziunile cu navele maritime**
– **Încâlcirea în plase de pescuit**
– **Poluarea fonică provocată de activitățile umane**
– **Schimbările climatice care afectează disponibilitatea hranei**
– **Accumulatea microplasticelor în organismele balenelor**

„Dacă reușim să creștem populațiile de balen…