Un studiu indică faptul că rădăcinile tulburării obsesiv-compulsive nu sunt localizate în creier.

Un studiu indică faptul că rădăcinile tulburării obsesiv-compulsive nu sunt localizate în creier.

Se pare că cercetătorii au descoperit sursele OCD-ului. Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD) afectează până la 3% din populația mondială și continuă să fie una dintre cele mai provocatoare afecțiuni mintale de tratat corect.

Din acest motiv, orice nouă viziune asupra surselor OCD-ului este extrem de importantă, iar un studiu recent evidențiază un suspect neașteptat: bacteriile intestinale.

Studiul, desfășurat în China, a examinat modul în care microbiota intestinală (comunitatea diversă de bacterii care locuiește în sistemul digestiv) ar putea influența dezvoltarea OCD și a identificat șase tipuri de bacterii care par a fi legate de această problemă.

Sursele OCD-ului, descoperite în intestin?

Deși multe cercetări au evidențiat conexiuni strânse între creier și intestin, aceasta este prima cercetare care oferă dovezi concludente că bacteriile intestinale ar putea contribui în mod direct la dezvoltarea OCD. Oamenii de știință de la Universitatea Medicală din Chongqing au utilizat date genetice pentru a susține ipoteza unei relații cauzale. „Studiile anterioare sugerează o posibilă asociere între microbiota intestinală și OCD. Totuși, natura exactă a relației cauzale rămâne neclară”, afirmă aceștia.

„Analiza noastră sugerează că anumite bacterii intestinale ar putea avea o relație cauzală cu OCD, deschizând posibilități de intervenție pentru prevenirea și tratamentul acestei afecțiuni”, completează cercetătorii.

Pentru a investiga această legătură, echipa a aplicat o metodă genetică denumită randomizare mendeliană, care permite deducerea relațiilor cauzale prin analiza variantelor genetice ce influențează atât OCD, cât și compoziția microbiotei intestinale.

Au fost analizate datele genetice legate de microbiota intestinală într-un eșantion format din 18.340 de persoane, urmate de analiza datelor genetice legate de OCD într-un alt eșantion de 199.169 de persoane.

Deși cele două seturi de date erau distincte, metoda de randomizare mendeliană a permis corelarea acestora, sugerând că anumite tipare bacteriene ar putea contribui direct la OCD și nu ar fi doar un rezultat secundar al tulburării.

Cu toate acestea, este necesară adunarea de date suplimentare și experimente mai controlate pentru a confirma acestă legătură cauzală.

Bacteriile benefice și cele dăunătoare

Trei tipuri de bacterii par să ofere o protecție împotriva OCD: Proteobacteria, Ruminococcaceae și Bilophila. Alte trei se pare că ar putea spori riscul: Bacillales, Eubacterium și Lachnospiraceae UCG001.

Este interesant faptul că multe dintre aceste bacterii au fost deja asociate cu sănătatea mintală. De exemplu, unele cercetări au raportat niveluri scăzute de Ruminococcaceae la persoanele care suferă de depresie. Aceste noi constatări lărgesc baza de cunoștințe despre