Cum influențează evenimentele traumatice corpul uman? Impactul profund și adesea nevăzut al traumei
Un nou studiu captivant analizează modul în care trauma afectează organismul uman dincolo de simptomele psihologice evidente. Deși multe persoane reușesc să supraviețuiească experiențelor traumatice aparent fără efecte psihice vizibile, cercetările recente sugerează că trupul continuă să păstreze semnele șocului – uneori fără ca individul să fie conștient de aceasta. Analiza s-a axat pe trei sisteme biologice fundamentale ale corpului: sistemul nervos autonom, sistemul imunitar inflamator și sistemul endocrin.
Corpul nu uită trauma
Studii anterioare au arătat că evenimentele ce generează un stres intens – cum ar fi atacurile teroriste sau dezastrele naturale – au un efect semnificativ asupra sănătății fizice a supraviețuitorilor. Printre schimbările observate se numără o frecvență cardiacă crescută, o reactivitate autonomă mai mare și niveluri ridicate de cortizol (hormonul stresului) în salivă. Recent, o cercetare dedicată atentatului din Oklahoma City din 1995 a aprofundat aceste observații.
Studiul a inclus 60 de supraviețuitori ai tragediei și un grup de control format din 23 de persoane care nu au fost expuse unui fenomen traumatic similar. Cercetătorii au testat biomarkeri fiziologici și au desfășurat interviuri pentru evaluarea stării mentale. Surprinzător sau nu, scorurile participanților la testele pentru tulburări psihologice precum PTSD (tulburarea de stres post-traumatic) și depresie nu au avut diferențe semnificative între cele două grupuri.
Cu toate acestea, supraviețuitorii au declarat o sănătate fizică mai afectată. Această discrepanță între starea resimțită psihologic și manifestările fiziologice subliniază o realitate importantă: trauma își lasă amprenta în corp, chiar și atunci când mintea reușește să „uite” sau să se vindece parțial.
Trei sisteme principale influențate
1. Sistemul nervos autonom
Acesta reglează funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi respirația, ritmul cardiac și digestia. Trauma poate provoca o activare crescută și persistentă a sistemului nervos simpatic – partea responsabilă cu reacția de „luptă sau fugi”. Astfel, chiar și în lipsa unui pericol real, corpul poate percepe realitatea ca pe o amenințare constantă, menținând o stare de alertă cronică.
2. Sistemul imunitar inflamator
După un traumatism sever, procesul inflamator al organismului poate rămâne activ o perioadă lungă. Activarea cronică a acestui sistem – care, în mod obișnuit, ajută la regenerarea țesuturilor și combaterea infecțiilor – poate duce la probleme de sănătate precum boli autoimune, afecțiuni cardiovasculare și chiar tulburări metabolice.
3. Sistemul endocrin
Trauma afectează și axa hipotalamo-hipofizo-adrenală (HPA), responsabilă cu reglarea hormonilor de stres, precum cortizolul. Nivelurile anormale ale acestui hormon pot provoca dereglări în somn, apetitul alimentar și funcțiile cognitive, având efecte de lungă durată asupra calității vieții.
„Trauma îți transformă ființa fizică”
Dr. Rachel Zettl, co-autoare a studiului și profesor asistent la University of Oklahoma College of Medicine, a evidențiat concluzia cheie a cercetării: „Nu doar mintea își amintește trauma, ci și procesele noastre biologice.” Potrivit acesteia, sistemele biologice ale persoanelor traumatizate ar putea să nu mai revină niciodată la normal, chiar dacă acestea nu prezintă simptome psihologice vizibile.
Această concluzie semnalează o schimbare de paradigmă în înțelegerea traumei, îndreptând atenția de la simptomele vizibile ale tulburărilor psihice către efectele invizibile, dar persistente, asupra corpului.
