# **Amintirile din copilărie: Un nou studiu pune la încercare teoriile tradiționale despre amnezia infantilă**
O nouă cercetare publicată în prestigioasa revistă *Science* oferă dovezi care ar putea modifica perspectiva noastră asupra memoriei infantile. Studiul sugerează că, în ciuda fenomenului cunoscut ca „amnezie infantilă” – prin care adulții nu își amintesc primele experiențe din copilărie –, mințile bebelușilor au capacitatea de a crea amintiri.
„Am fost mereu încântat de acest misterios gol pe care îl avem în povestea noastră personală”, a afirmat Nick Turk-Browne, profesor de psihologie la Universitatea Yale și principalul autor al studiului.
## **Copiii învață repede, dar nu își amintesc primele trăiri**
În jurul vârstei de un an, copiii experimentează o dezvoltare rapidă – încep să meargă, învață să comunice, recunosc fețe și obiecte și încep să înțeleagă dinamicile sociale. Totuși, în perioada de maturitate, majoritatea indivizilor nu reușesc să revină la amintiri specifice din această etapă timpurie a existenței lor.
Această „diferență” între abilitatea remarcabilă de învățare a bebelușilor și absența amintirilor pe termen lung a fost subiect de dispută între cercetători de-a lungul timpului. La începutul secolului XX, Sigmund Freud a propus că aceste amintiri sunt reprimare ca urmare a conflictelor emoționale, însă această ipoteză a fost în mare parte contestată de studiile moderne.
În prezent, specialiștii afirmă că amnezia infantilă este legată de dezvoltarea hipocampului – o zonă a creierului crucială pentru memoria episodică. Hipocampul nu este pe deplin dezvoltat la nou-născuți, ceea ce ar putea explica de ce aceste amintiri nu sunt „conservate” pe termen lung.
## **Un experiment revoluționar pentru a explora memoria bebelușilor**
Pentru a examina dacă sugarii sunt capabili să își formeze amintiri, echipa condusă de Turk-Browne a creat un experiment special adaptat participanților foarte tineri. Studiul a implicat 26 de sugari, împărțiți în două grupuri: unii au avut sub un an, iar alții erau puțin mai mari.
Sugarii au fost expuși unor imagini cu fețe, scenarii și obiecte. După un interval scurt, cercetătorii le-au prezentat din nou o parte dintre aceste imagini, alături de altele noi. Comportamentul copiilor a fost monitorizat pentru a determina dacă manifestă o preferință pentru imaginile familiare – un semn că își amintesc ce au văzut anterior.
„Măsurăm timpul pe care îl petrec observând imaginea pe care o cunosc deja. Acesta este un indicator semnificativ că memoria lor funcționează chiar și la această vârstă fragedă”, a declarat Turk-Browne.
## **Activitatea hipocampului confirmă crearea amintirilor**
În paralel, activitatea cerebrală a bebelușilor a fost evaluată prin imagistică funcțională RMN. Rezultatele au indicat activarea hipocampului în timpul procesului de memorie, sugerând că această regiune a creierului joacă un rol esențial în învățare încă de la o vârstă fragedă.
Acest studiu nu doar validează că bebelușii pot stoca amintiri, ci deschide noi căi de cercetare asupra motivelor pentru care aceste amintiri se estompează pe măsură ce cresc. Una dintre ipotezele recente sugerează că dezvoltarea rapidă a creierului în primii ani determină o „reechilibrare” a rețelelor neuronale, ceea ce ar putea conduce la pierderea accesului la amintirile timpurii.
## **Implicațiile acestei cercetări pentru înțelegerea memoriei și a învățării**
Descoperirile echipei de la Yale au implicații importante nu
