**Povestea dezvoltării umane: Revelații neașteptate ale trecutului**
Povestea dezvoltării umane este mult mai complexă și haotică decât își imaginează majoritatea oamenilor, fiind presărată cu personaje care contrazic tot ceea ce știm despre evoluția strămoșilor noștri. Printre aceste „curiozități” preistorice se află un craniu vechi de 300.000 de ani, care a aparținut unei persoane ce a trăit în China; acesta nu se încadrează în nicio specie umană cunoscută.
Identificat sub denumirea de Maba 1, acest craniu vechi de 300.000 de ani a fost descoperit în 1958 de niște agricultori care strângeau guano de liliac (folosit ca fertilizator) dintr-o peșteră din provincia Guangdong. Rămășițele, incluzând o parte din craniu și câteva oase faciale, sunt dificil de identificat, tocmai din cauza naturii lor fragmentare. Primele analize au sugerat că ar putea fi o rudă a neanderthalienilor, motiv pentru care Maba 1 a fost denumit „neanderthalianul chinez”.
Pentru a înțelege mai bine acest mister evolutiv, autorii unui nou studiu au realizat prima analiză detaliată a structurilor interne ale craniului: sinusuri, cavitatea craniană și vasele diploice (care se află în stratul poros al osului cranian). Cu ajutorul tomografiilor CT, cercetătorii au descoperit un amalgam de trăsături întâlnite la mai mulți hominizi arhaici, o combinație care face imposibilă încadrarea lui Maba 1 într-o specie cunoscută.
**Ce au descoperit cercetătorii despre un craniu de 300.000 de ani?**
Cercetătorii indică faptul că „forma generală a craniului este mai similară cu Homo erectus decât cu speciile mai recente, precum Homo neanderthalensis și Homo sapiens”, însă lobul frontal este prea scurt pentru a fi considerat un adevărat H. erectus.
„Maba 1 a fost considerat un ‘neanderthalian chinez’ datorită asemănării faciale. Totuși, acest studiu nu a identificat trăsături interne specifice de H. neanderthalensis”, explică autorii. Un alt studiu filogenetic a sugerat anterior că Maba 1 ar putea fi descendent al denisovenilor, dar tomografiile au arătat că volumul creierului era mult mai mic decât cel întâlnit la denisoveni.
„Ținând cont de toate aceste comparații, Maba 1 nu poate fi încadrat în niciun grup hominin cunoscut”, concluzionează cercetătorii.
**O descoperire nu foarte rară**
Deși pare ciudat, asemenea descoperiri nu sunt rare pentru acea perioadă. Antropologii o numesc adesea „marea confuzie a mijlocului”, referindu-se la Pleistocenul Mijlociu, o epocă plină de excepții și tranziții în care limitele dintre speciile umane erau mult mai neclare decât ne putem imagina astăzi, observă IFL Science.
Exemple similare de hominizi „neclasabili” au fost descoperite în Africa și Eurasia, de la specii „semi-sapiens” în Maroc și Tanzania, la un „aproape Homo heidelbergensis” din Zambia, toate contemporaine cu Maba 1. Surprinzător este faptul că Maba 1 seamănă mai mult cu aceste trei specimene africane decât cu neanderthalienii, deși a trăit la o mare distanță de ele.
Toate aceste indicii susțin ideea că evoluția umană în Pleistocenul Mijlociu a fost haotică, fluidă și plină de suprapuneri între diverse populații preistorice. Prin urmare, concluzia autorilor este că cea mai potrivită denumire pentru Maba 1 ar fi pur și simplu: „non-erectus”.
Studiul a fost publicat în revista American Journal of Biological Anthropology.
