Astronomii au realizat unele dintre cele mai sofisticate imagini vreodată ale atmosferei Soarelui, iar rezultatele sunt impresionante: jeturi de plasmă care se învârtesc, bucle solare ce se dezintegrează și se regenerează, dar și „ploaie coronară” – picături de plasmă de dimensiuni asemănătoare cu orașe întregi, care se reîntorc pe suprafața solară.
Toate aceste fenomene au fost capturate în imagini inovatoare ale coroanei solare – stratul exterior al Soarelui – folosing telescopul Goode din California. O echipă de cercetători de la Observatorul Solar Național din SUA, condusă de Dirk Schmidt, a aplicat o tehnică denumită „optică adaptivă” pentru a elimina distorsiunile cauzate de atmosfera Pământului. Aceasta le-a permis să obțină o claritate fără precedent în studiul Soarelui, conform CNN.
O atmosferă solară mult mai complexă decât ne-am imaginat
Imaginile, surprinse în verile anilor 2023 și 2024, oferă o perspectiva rară asupra proceselor ce au loc în coroană. De exemplu, buclele de plasmă – cunoscute sub numele de protuberanțe solare – pot fi observate desfăcându-se și reconfigurându-se, în timp ce jeturi spiralate de material solar dansează pe ecran, evidențiind dinamismul extrem al acestui strat solar.
Un fenomen aparte surprins în aceste imagini este așa-numita „ploaie coronară”. Picături de plasmă – de dimensiunea unor orașe – se răcesc și devin mai dense, fiind ulterior atrase de gravitație înapoi spre suprafața Soarelui. „Sunt atrase în jos de gravitație”, a explicat Dirk Schmidt, citat de diverse publicații științifice.
Misterul coroanei solare rămâne neelucidat
Una dintre marile dileme ale fizicii solare este de ce coroana solară atinge milioane de grade Celsius, în timp ce suprafața Soarelui are doar câteva mii. Noile observații aduc speranța că acest mister ar putea fi, în cele din urmă, elucidat.
Una dintre teoriile luate în considerare este existența așa-numitelor „nanoflare” – mici erupții energetice generate prin reconfigurarea câmpurilor magnetice. Schmidt afirmă că în imagini pot fi observate „structuri încurcate și mișcări de răsucire la scară foarte mică”, care ar putea contribui la aceste explozii minuscule de energie.
Totuși, nu toate detaliile observate pot fi explicate. Un exemplu este o fâșie de plasmă care s-a transformat în mai multe „bule” distincte, un fenomen despre care cercetătorii cred că ar putea reprezenta ceva complet nou. „Nu avem încă o explicație clară. Cred că este ceva inedit și va fi interesant să vedem cum vor reacționa alți oameni de știință”, a adăugat Schmidt.
Aceste observații nu doar că ne oferă o imagine fascinantă a stelei noastre, dar și deschid noi perspective de cercetare care ar putea rescrie tot ceea ce știm despre comportamentul solar.