**Legătura dintre statutul socioeconomic și sănătatea creierului la vârste înaintate, conform unui nou studiu**
Un studiu recent realizat de Universitatea din Edinburgh (Scoția) a relevat o asociație semnificativă între statutul socioeconomic și modificările substanței albe din creier, un factor de risc cunoscut pentru declinul cognitiv și demență la persoanele vârstnice. Această cercetare reprezintă o premieră în analiza corelațiilor dintre genomică și indicatori economici și sociali, precum ocupația, venitul, educația și nivelul de deprivare socială, bazându-se pe datele a aproape un milion de indivizi.
Rezultatele studiului indică faptul că trei sferturi dintre efectele genetice asociate cu acești factori socioeconomici sunt comune, definind „factorul genetic al statutului socioeconomic”. Prin utilizarea unei metode de analiză cunoscută sub numele de GWAS (studiu de asociere la scară genomică), au fost identificate 554 de regiuni în genomul uman asociate cu statutul socioeconomic. Cercetătorii au observat că acest statut influențează acumularea de hiperintensități ale substanței albe în creier, modificări legate de riscuri cognitive sporite și declin cerebral.
Deși statutul socioeconomic explică doar o parte din variațiile în sănătatea creierului, având un impact minor de 9% asupra variațiilor genetice, alte condiții de mediu și sociale, cum ar fi condițiile de viață și politicile publice, joacă un rol mult mai important.
În plus față de analiza genomică, cercetătorii au desfășurat studii folosind date din scanări RMN ale creierului de la aproximativ 40.000 de persoane pentru a corela structura cerebrală cu statutul socioeconomic. Studiul a arătat că un statut socioeconomic mai ridicat se corelează cu un volum mai mic de hiperintensități ale substanței albe, ceea ce sugerează o sănătate cerebrală mai bună.
Această cercetare ar putea facilita înțelegerea și dezvoltarea unor politici menite să reducă discrepanțele cauzate de statutul socioeconomic în declinul sănătății cerebrale la persoanele vârstnice. Studiul subliniază importanța datelor genetice în identificarea riscurilor de mediu care pot fi modificate, din perspectiva îmbătrânirii cognitive.
**Reflectând asupra impactului genetic și socio-economic asupra sănătății**
Cercetarea publicată în revista *Molecular Psychiatry* analizează complexitatea factorilor care influențează sănătatea mentală, subliniind faptul că, deși există o bază genetică comună, statutul socioeconomic rămâne un factor de mediu care poate fi modificat.
Rezultatele acestui studiu ar putea schimba unele percepții legate de predeterminismul genetic, evidențiind influența mediului și a statutului socioeconomic asupra funcțiilor și sănătății creierului la înaintarea în vârstă. Printre autorii studiului se numără Dr. David Hill și Dr. Charley Xia, care afirmă că, deși genetica nu determină în mod direct sănătatea creierului, interacțiunea sa cu mediul înconjurător subliniază necesitatea de a lua măsuri pentru a aborda problemele socioeconomice în scopul prevenirii riscurilor asociate cu îmbătrânirea mentală. Această cercetare ilustrează modul în care genetica poate fi un instrument valoros în analiza influențelor de mediu asupra sănătății umane.
