În primele săptămâni ale anului 2025, specialiștii în astronomie au identificat un asteroid de dimensiuni considerabile, numit 2024 YR4, având un diametru estimat între 53 și 67 de metri. La acea vreme, analizele preliminare indicau o posibilitate de coliziune cu Pământul în anul 2032. Deși acest risc nu a depășit niciodată limita de 3%, apariția sa a generat îngrijorări, având în vedere că un astfel de corp cosmic ar putea anihila complet un oraș de mari dimensiuni.
Din fericire, observațiile ulterioare, inclusiv cele efectuate cu ajutorul telescopului spațial James Webb, au eliminat orice amenințare pentru planeta noastră. Totuși, în ciuda acestui „răsuflu de ușurare” pentru Pământ, Luna pare că nu a scăpat la fel de ușor. Conform Agenției Spațiale Europene (ESA), probabilitatea ca asteroidul 2024 YR4 să impacteze Luna pe 22 decembrie 2032 este în prezent de 4% — un procent modest, dar de patru ori mai mare decât riscul inițial pentru Terra.
Această coliziune posibilă este considerată un incident rar, dar captivant din punct de vedere științific, mai ales că am primit informații despre ea din timp. ESA atrage atenția că traiectoria asteroidului nu va putea fi recalculată până în 2028, când va reveni în câmpul de observație ca urmare a orbitei sale în jurul Soarelui.
Ce s-ar întâmpla dacă asteroidul ar impacta Luna?
Deși o coliziune cu Luna pare dramatică, impactul unui asteroid de 60 de metri nu ar genera distrugeri devastatoare. Richard Moissl, directorul Biroului de Apărare Planetară al ESA, a afirmat că un astfel de incident ar duce, cel mai probabil, la crearea unui nou crater vizibil de pe Pământ. Totuși, având în vedere lipsa unui precedent recent, nimeni nu poate prezice cu exactitate ce s-ar întâmpla cu materialul ejectat.
„Este extrem de rar ca un asteroid de această dimensiune să lovească Luna — și este și mai rar să fi avut cunoștințe despre el înainte,” a specificat Moissl. Principala îngrijorare este legată de posibilitatea ca fragmente de roca ejectate în spațiu să fie influențate de gravitația Pământului. Chiar dacă acest scenariu este puțin probabil, astronomii îl iau în considerare și se pregătesc să îl analizeze atent, dacă va deveni realitate.
Un impact de acest tip ar reprezenta o oportunitate imensă pentru cercetători: un experiment natural de coliziune în spațiu care ar putea fi observat în timp real. Poate fi comparat cu un „test cosmic” gratuit care contribuie la înțelegerea comportamentului materialelor lunare, a impacturilor semnificative și a posibilelor efecte asupra orbitei Lunii.
Ce măsuri iau agențiile spațiale pentru a ne proteja de asteroizi?
În spatele acestui episod captivant se află o întrebare mai amplă: suntem pregătiți să identificăm și să reacționăm în fața amenințărilor reale provenite din spațiu? Răspunsul actual este „din ce în ce mai favorabil”. ESA, NASA și alte agenții internaționale investesc tot mai mult în capabilități de detecție timpurie și reacție rapidă.
Un exemplu concret este satelitul NEOMIR, care este programat să fie lansat în prima parte a anilor 2030. Acesta va fi amplasat în Punctul Lagrange 1 Soare-Pământ, un loc strategic din care va putea analiza spațiul în căutarea asteroizilor mari, invizibili de la sol.
