Un aliaj din titaniu şi nichel ar putea reprezenta viitorul tehnologiilor de răcire


În prezent, tehnologia frigiderelor se dovedeşte a fi ineficientă şi poluantă pentru mediu înconjurător.

Tehnologia folosită pentru producerea frigiderelor a reprezentat un element care a transformat radical modul în care ne raportăm la mâncare, ducând la o serie de importante transformări culturale şi sociale. Totuşi, în ciuda beneficiilor, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că această tehnologie prezintă şi o serie de dezavantaje. Mai exact, compuşii folosiţi în procesul de răcire, în special freonul,  au un efect negativ asupra stratului de ozon.

Cercetătorii de la Universitatea Maryland, conduşi de către profesorul Ichiro Takeuchi, au dezvolatat un material elastocaloric cu proprietăţi de răire care se dovedeşte a fi mai eficient faţă de sistemele actuale. Acest material foloseşte un aliaj pe bază de titaniu şi nichel, forjate cu ajutorul unei imprimante tridimensionale. Astfel, întreg procesul de fabricaţie al acestui material este non-poluant, notează .

„În acest domeniu al tehnologiilor alternative de răcire, este foarte important să ne concentrăm asupra materialelor, cât şi asupra sistemelor, avem norocul de a avea o echipă de experţi înalt calificată la Universitate care poate să lucreze în ambele domenii, a spus Profesorul Takeuchi: „Numai atunci când aceste două eforturi se aliniază îndeaproape, putem să facem progrese rapide, aşa cum a făcut echipa noastră”, mai adaugă acesta.

Inginerii explică că există trei tipuri de tehnologie pentru răcire calorică: tehnologia magnetocalorică, electrocalorică şi cea elastocalorică. Toate cele trei nefiind poluante.

Profesorul Takeucki a lucrat vreme de un deceniu pentru a dezvolta această tehnologie, iar acum aceasta este aproape de comercializare. „Cheia acestei inovaţii care este fundamentală, dar nu este adesea discutată, este faptul că apare uzura materialelor”, a spus Takeuchi. „Aceasta este o problemă când oamenii se aşteaptă ca frigiderele lor să dureze mai mult de un deceniu sau mai mult. Deci, am abordat problema în studiul nostru”. De aceea, cercetătorii au supus acest nou material la o multitudine de studii, unele mostre fiind supuse unui milion de cicluri de funcţionare, dar reuşind să îşi păstreze integritatea. „Unele materiale elastocalorice cunoscute încep să prezinte  degradarea comportamentului de răcire după o sută de cicluri. Spre surprinderea noastră, noul material pe care l-am sintetizat nu a arătat nicio schimbare după un milion de cicluri”, a explicat dr. Huilong Hou co-autor.

Studiul a fost publicat în Science.

Citeşte şi:



Postari asemanatoare :

468 ad

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.