O descoperire uimitoare a NASA sub ghețurile Groenlandei aduce din nou în prim-plan o regiune care a suscitat pe parcursul decadelor un interes strategic semnificativ din partea Statelor Unite. Redescoperirea bazei militare secrete Camp Century, acoperită timp de aproape 60 de ani de calota glaciară, a coincis cu reîntoarcerea retoricii fostului (și posibil viitor) președinte american, Donald Trump, privind controlul american asupra insulei. Această descoperire întărește și mai mult aspirațiile strategice ale SUA în Arctica, într-un context în care tensiunile geopolitice globale cresc.
Camp Century: Orașul nuclear sub gheață
Camp Century a fost construit de armata americană în 1959, pe fondul Războiului Rece. Oficial, baza era cunoscută ca un laborator științific dedicat studierii condițiilor climatice arctice. Neoficial, însă, Camp Century reprezenta aspectul vizibil al unui proiect extrem de secret: Proiectul Iceworm, destinat să instaleze sute de rachete balistice cu încărcătură nucleară într-o poziție strategică față de Uniunea Sovietică.
Folosind un reactor nuclear mobil pentru a asigura energia, baza se întindea pe o rețea complexă de tuneluri sub gheață, având o lungime totală de aproape 3 kilometri. Instabilitatea calotei glaciare și provocările majore legate de întreținerea unui astfel de complex într-un mediu advers au condus, în cele din urmă, la închiderea proiectului în 1967. Tunelurile și infrastructura au fost abandonate, inghițite de zăpezii Groenlandei și uitate timp de aproape șase decenii.
Această uitare s-a încheiat în aprilie 2024, când cercetătorul NASA Chad Greene, în timpul unei misiuni de cartografiere radar a ghețarilor, a identificat din întâmplare structurile tridimensionale ale bazei exact în locul în care hărțile istorice situau Camp Century. Descoperirea, atât de precisă, a reaprins discuțiile legate de angajamentele strategice ale SUA în regiunea arctică.
Groenlanda – O cheie geopolitică între continente
Groenlanda nu este doar cea mai mare insulă a lumii. Ea se află într-un punct geopolitic crucial, având un potențial strategic imens pentru controlul Arcticii. Poziționată între America de Nord și Europa, în apropierea rutelor de zbor și maritime importante, insula facilitează o monitorizare eficientă a spațiului aerian arctic și asigură un culoar rapid de reacție militară sau logistică.
Pe lângă avantajele militare, Groenlanda ascunde resurse naturale cu o semnificație globală: metale rare necesare pentru tehnologia modernă, zăcăminte de petrol și gaze, precum și oportunități de exploatare în domeniul energiei regenerabile.
În contextul încălzirii globale și al topirii gheții arctice, accesul la aceste resurse devine din ce în ce mai ușor, iar competiția politică se intensifică. Puteri precum China și Rusia își consolidează prezența în regiunile nordice, ceea ce determină Statele Unite să-și reanalizeze prioritățile existente în zonă.
Trump și retorica constantă a “achiziției” Groenlandei
În 2019, Donald Trump a uimit scena internațională prin intenția declarată de a achiziționa Groenlanda de la Danemarca. Inițiativa a fost pe atunci întâmpinată cu ironie și ferm respinsă de guvernul danez. Cu toate acestea, Trump nu a renunțat la idee.
După publicarea informațiilor referitoare la Camp Century, retorica fostului președinte a fost revigorată. Într-un interviu recent, Donald Trump a afirmat: „Avem nevoie urgentă de Groenlanda. Este esențială pentru securitatea internațională.” El a sugerat că SUA ar putea dobândi controlul asupra insulei „fie prin achiziție, fie prin alte metode”, adăugând că „ne vom ocupa de oamenii de acolo, sunt puțini, dar locul e esențial.”
