Mult timp, conceptul de a transforma plumbul în aur a fost perceput ca o iluzie imposibilă, un vis alchimist uitat în umbra Evului Mediu. Dar în 2025, la CERN, viziunea s-a concretizat pentru o fracțiune de secundă – nu în retorte și elixire secrete, ci în interiorul celui mai avansat accelerator de particule existent.
Cercetătorii de la experimentul ALICE au reușit, pentru prima dată în istorie, să observe o transformare reală a plumbului în aur printr-un mecanism pur electromagnetic, fără a recurge la reacții nucleare convenționale. Nu a fost o coliziune clasică între particule, ci un fenomen generat de lumină – mai exact, prin absorbția de fotoni în câmpurile electromagnetice produse de nuclee accelerate la viteze apropiate de cea a luminii, conform publicației La Stampa.
## De la alchimie la fizica de vârf
Ceea ce, până recent, părea a fi o iluzie – transmutarea elementelor – a fost realizat în laboratorul subteran de la Geneva, într-un experiment inedit. Două fascicule de nuclee de plumb au fost accelerate în direcții opuse în LHC, dar în loc să se ciocnească direct, unele dintre aceste nuclee au trecut foarte aproape unele de altele, fără contact direct. Aceste „coliziuni ratate” au generat miracolul.
În acel moment, câmpurile electromagnetice extrem de intense s-au interacționat. Unul dintre nuclee a absorbit un foton de mare energie, iar în procesul de excitație și relaxare a pierdut exact trei protoni, transformându-se astfel într-un atom de aur – un fenomen care acum este descris științific, dar simbolic reînvie obsesia medievală pentru „piatra filozofală”.
## Nu forțe nucleare, ci lumină
„Este pentru prima dată când observăm această transformare efectuată exclusiv prin intermediul forțelor electromagnetice, fără implicarea interacțiunilor nucleare,” a declarat Chiara Oppedisano, cercetătoare INFN și membră a colaborării ALICE.
Au fost utilizați așa-numiții calorimetri zero-grade, amplasați la 112 metri de punctul de interacțiune. Acești senzori specializați au detectat pierderile de energie ale neutronilor și protonilor emiși în timpul transformării. Din aceste date, fizicienii au dedus existența izotopilor de mercur, de taliu și – cel mai important – de aur, fiecare apărând în funcție de numărul de protoni „smulși” din nucleul de plumb original.
## Un miracol real, dar efemer
Nuclei de aur formați în acest mod au existat doar pentru fracțiuni de secundă, fiind distruși aproape instantaneu contactând pereții interiori ai acceleratorului sau colimatorii. Cantitatea totală de aur a fost infimă – de ordinul câtorva miliardimi de miliardimi de gram –, dar suficientă pentru a demonstra că transmutarea este realizabilă.
Mai mult decât o demonstrație de forță științifică, această realizare ridică noi întrebări: cum ar putea influența acest proces proiectarea viitoarelor acceleratoare? Cum afectează stabilitatea fasciculelor? Și ce înseamnă, simbolic, să produci aur dintr-un metal comun, fără magie, ci doar cu lumină?
## O punte între trecut și viitor
Alchimiștii au visat să descopere secretul transformării materiei brute în ceva prețios, ca pe o metaforă a perfecționării umane. Fără să își propună, fizicienii de la CERN au atins această limită – într-un experiment care nu ne va aduce bogății, dar ne apropie de înțelegerea profundă a forțelor ce guvernează universul.
Și deși aurul obținut nu poate fi cules, poate fi totuși măsurat. Iar aceasta, în știință, înseamnă că este real.
