Testarea clorochinei în doză mare pe oameni, oprită în Brazilia după moartea unor pacienţi


O echipă de oameni de ştiinţă din Brazilia a oprit un studiu clinic în care se testa eficacitatea clorochinei, în doză mare, asupra pacienţilor COVID-19 după ce unii dintre aceştia au dezvoltat probleme periculoase ale ritmului cardiac, în cazul unora înregistrându-se şi decesul.

Clorochina şi hidroxiclorochina sunt medicamente folosite în o serie de state, inclusiv în România, pentru tratarea pacienţilor COVID-19. Inclusiv preşedintele american Donald Trump a promovat intens folosirea acestui medicament despre care alţi oameni de ştiinţă, inclusiv vestitul imunolog Anthony Fauci, a afirmat că nu i s-a dovedit eficacitatea şi siguranţa în administrarea la pacienţii cu coronavirus. Totodată, OMS a recomandat precauţie în folosirea celor două medicamente.

Cercetătorii brazilieni au demarat un studiu la trebuiau să participe 440 de voluntari în care să se testeze dacă clorochina este un tratament sigur şi eficient pentru COVID-19. Participanţii au luat fie o „doză mare” de medicament (600 miligrame de două ori pe zi, timp de 10 zile), fie o „doză mică” (450 mg timp de cinci zile, cu o doză dublă doar în prima zi). Studiul a fost „dublu orb”, ceea ce a însemnat că nici pacienţii şi nici medicii nu au ştiut ce doză primesc, inclusiv dacă au primit placebo.

Doi pacienţi au murit după administrarea unor doze mari de clorochină

La scurt timp după începerea studiului de către 81 de pacienţi, cercetătorii au început să fie îngrijoraţi în privinţa rezultatului. În câteva zile de la începerea tratamentului, mai mulţi pacienţi din grupul care a primit doze mari de clorochină au prezentat probleme de ritm cardiac, spre deosebire de cei din grupul în care s-au administrat doze mici. Doi dintre pacienţii din grupul cu doze mari de clorochină au murit la scurt timp după ce ritmul cardiac le-a crescut rapid, la un nivel anormal, cunoscut sub numele de tahicardie ventriculară.

Ca urmare a acestei situaţii, cercetătorii din Brazilia au oprit imediat testarea clorochinei în doze mari pe oameni. Aceştia au avertizat cu privirea la utilizarea unor astfel de doze pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu virusului SARS-Cov-2.

„Studiul nostru ridică suficiente steguleţe roşii pentru a opri utilizarea unei astfel de doze (ridicate), la nivel mondial, pentru a evita decesele inutile”, au scris ei în lucrarea ştiinţifică pe care au publicat-o în 11 aprilie în şi care încă nu a fost validată academic.

Într-un spital din Franţa s-a întrerupt tratamentul cu hidroxiclorochina pentru cel puţin un pacient COVID-19 după ce acesta a dezvoltat probleme de ritm cardiac, potrivit .

Şi mai multe spitale din Suedia au renunţat la tratamentele cu acest medicament folosit în special împotriva malariei şi a bolilor autoimune, precum lupus, după ce au observat o serie de efecte secundare serioase la pacienţii COVID-19, care au inclus şi tulburări ale ritmului cardiac.

Clorochina, folosită în combinaţie cu azitromicina

Clorochina şi hidroxiclorochina au fost folosite de zeci de ani ca tratament pentru malarie şi sunt în general bine tolerate. O complicaţie majoră o reprezintă riscul unei tulburări serioase a ritmului cardiac numită „prelungirea intervalului QT” (o tulburare electrică în care muşchiul inimii se reîncarcă, între bătăi, mult mai greu decât în mod normal), afirmă oamenii de ştiinţă brazilieni. Acest lucru confirmă că aceste medicamente nu sunt sigure pentru persoanele cu probleme de ritm cardiac sau aritmie, potrivit .

„Pentru mine, acest studiu transmite o informaţie utilă: clorochina provoacă o creştere, pe fondul dozei, a unei anomalii în electrocardiogramă care ar putea predispune oamenii la o moarte cardiacă subită”, a afirmat dr. David Juurlink, şeful diviziei de farmacologie clinică la Universitatea din Toronto, care nu a fost implicat în studiu, potrivit The New York Times.

Numărul limitat de pacienţi studiaţi până în prezent nu este suficient pentru a determina dacă medicamentele clorochină şi hidroclorochină au un beneficiu pentru tratarea COVID-19, dar cercetătorii intenţionează să continue studiul prin redirecţionarea pacienţilor către grupul unde se testează doza mică.

Toţi pacienţii din studiu au luat, de asemenea, un antibiotic numit azitromicină, care este cunoscut că provoacă probleme de ritm cardiac. Cercetătorii din Brazilia precizează faptul că nu au putut să evalueze efectele toxice ale acestui antibiotic, deoarece toţi pacienţii foloseau deja medicamentul înainte de începerea studiului. Combinaţia de azitromicină şi hidroxiclorochina este folosită în spitale din mai multe ţări, inclusiv din Statele Unite.

Controversa studiului profesorului Didier Raoult

Săptămâna trecută, Institutul de cercetare al profesorului francez Didier Raoult, un promotor al folosirii hidroxiclorochinei în tratarea bolnavilor de COVID-19, a publicat un (care încă nu a fost validat academic) efectuat pe 1.061 de pacienţi. Aceştia au primit, timp de trei zile, hidroxiclorichină şi azitromicină. După 10 zile, în cazul a mai mult de nouă dintre zece pacienţi (91,7%) COVID-19 nu s-a mai detectat coronavirusul în probele testate. Dintre cei 1.061 de pacienţi care au primit acest tratament, cinci au decedat, având vârste între 74 şi 95 de ani, a afirmat Didier Raoult în studiul său, precizând că „nu a fost observată nicio toxicitate cardiacă”. Totodată, acesta a precizat că în cazul pacienţilor COVID-19, la care s-au folosit alte tratamente, numărul deceselor a fost mai mare. Studiul acestuia a stârnit noi critici, în special din cauza faptului că nu a existat în paralel un grup de control, potrivit .

Agenţia franceză a medicamentului (ANSM) a avertizat, la finalul săptămânii trecute, asupra riscurilor „de natură cardiacă” pe care le presupune hidroxiclorochina asupra pacienţilor COVID-19, despre care s-a stabilit că au un deficit de potasiu. Potasiul este unul dintre cei mai importanţi electroliţi din organismul uman, fiind esenţial în contractarea muşchilor, în special al celui al inimii, reglând totodată bătăile imimii.

Vă recomandăm să citiţi şi:

O rază laser, folosită la diagnosticarea de la distanţă a pacienţilor COVID-19

Cum a evoluat şi s-a răspândit coronavirusul la oamenii. Cercetătorii au decriptat în premieră traseul COVID-19

Un virusolog german de renume demontează teoria potrivit căreia coronavirusul rezistă pe suprafeţe. ”Am luat mostre de pe clanţe, telefoane şi toalete”

Un tratament împotriva COVID-19, dezvoltat în Israel, eficient 100% în cazul unor pacienţi aflaţi în stare gravă

Fizicienii de la CERN au făcut un ventilator pe baterii pentru cazurile uşoare de COVID-19

Coronavirusul s-ar putea răspândi mai rapid decât se credea – studiu

Mai multe potenţiale vaccinuri şi tratamente anti-COVID-19, aproape de testarea pe oameni



Postari asemanatoare :

468 ad

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.